Cercetătorii britanici au în teste un vaccin care ar putea îmbunătăţi tratamentul mai multor tipuri de cancer.
Se lucrează momentan la testarea vaccinului pe tumori prostatice, de plămâni sau la ovare.
Conform datelor oficiale, în Marea Britanie aceste trei tipuri de cancer iau 51.000 de vieţi anual, adică o treime din totalul morţilor legate de cancer. Deşi ne-am putea gândi că vaccinurile previn boli, termenul este aplicabil şi medicamentelor care pot întări sistemul imunitar, astfel încât să lupte cu boala.
Astfel, noul vaccin direcţionează sistemul imunitar să lupte contra unei proteine care protejează tumorile canceroase. Nici nu ar trebui să fie de mirare că proteina se numeşte... survivin.
Găsită pe suprafaţa multor celule canceroase, această proteină ajută cancerul să se ascundă de sistemul imunitar. Cum o face încă nu este clar, dar teoria este că din cauza acestei proteine, sistemul imunitar nu observă că celulele canceroase sunt periculoase şi, astfel, nu le atacă.
Noul medicament este dezvoltat de Oxford Vacmedix şi conţine o formă sintetică de survivin care stimulează un răspuns mai puternic al sistemului imunitar. Cercetătorii speră că acesta va distruge celulele canceroase.
"Survivin este prezent în multe cancere, deci e o ţintă pentru terapia cu acest nou vaccin. Această nouă tehnologie e deja în teste clinice şi are potenţialul să mărească şansele de supravieţuire ale pacienţilor. Sunt timpuri uluitoare", a declarat dr. Martin Forster, şeful studiului clinic, conform Daily Mail.
În comparație cu celelalte primate, oamenii sunt mai predispuși să facă cancer în cursul vieții lor: gândiți-vă că din 971 de primate non-umane care au murit la Grădina Zoologică din Philadelphia între 1901 și 1932, doar 8 au avut cancer. Dacă această slăbiciune a Homo Sapiens este cunoscută de ceva timp, motivele sale evolutive rămân misterioase. Este posibil ca un studiu genetic publicat în Cell Reports să fi găsit acum o explicație. Sau măcar o parte din ea.
Potrivit unui grup de oameni de știință de la Institutul Sloan Kettering din New York și de la Muzeul American de Istorie Naturală, o mutație genetică dobândită de oameni după separarea de ultimul strămoș pe care l-au împărtășit cu cimpanzeii ne-ar fi făcut mai susceptibili la cancer.
Când echipa a comparat secțiuni ale genomului nostru cu secțiuni corespunzătoare din ADN-ul a 12 primate non-umane, a fost observată o diferență în gena BRCA2, un „supresor de tumori” care, de obicei, oprește proliferarea celulelor anormale, potrivit Focus.
Deși este o mică mutație, o alterare a unei singure „litere” în codul genetic, impactul ei este considerabil: în versiunea dobândită de sapiens, gena BRCA2 este cu 20% mai puțin eficientă în repararea ADN-ului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu