Prof. dr. Alexandru Rafila a vorbit, în exclusivitate pentru DC NEWS, despre durabilitatea protecției oferite de anticorpii monoclonali.
Prof. dr. Alexandru Rafila a fost întrebat de jurnalistul Val Vâlcu despre modul în care a fost obținută durata de acțiune la fel de lungă a anticorpilor monoclonali ca a unui vaccin.
"Nu e vorba neapărat de durata atât de lungă ca în cazul unui vaccin. Un vaccin, chiar dacă are o eficiență în timp limitată, momentul în care faci un rapel se recâștigă eficiența și administrarea celei de-a treia doze este evidentă din punctul ăsta de vedere. Durabilitatea unei imunoglobuline în sensul că nu se dezintegrează se bazează și pe proprietățile naturale ale anticorpilor de tip IgG care sunt mult mai persistente decât alte categorii de anticorpi și probabil că în momentul în care ei sunt sintetizați, anticorpii monoclonali, se găsește o formulă prin care ei să fie persistenți.
Pentru că anticorpii nu se multiplică, ăsta e iar un lucru important, spre deosebire de imunitatea naturală unde ai mereu un rezervor de celule care sunt sensibilizate de un anumit antigen care produc anticorpi și la o eventuală restimulare produc o cantitate mai mare din același tip de anticorpi.
În cazul anticorpilor monoclonali discutăm doar de persistența acestor molecule în organism, pentru un interval de timp de câteva luni, 6 luni, până la 9 luni", a declarat Alexandru Rafila, în exclusivitate pentru DC NEWS, în cadrul dezbaterii "Anticorpii monoclonali- soluție în criza COVID-19".
Mai mult, întrebat dacă crede că vom scăpa de COVID-19 în 6 - 9 luni și dacă va mai fi o amenințare, Alexandru Rafila a spus: "eu sper să nu mai fie o amenințare, chiar dacă existe această posibilitate a emergenței unei noi tulpini care se poate transmite mult mai ușor sau, Doamne ferește, ar putea să producă infecții mult mai grave. Totuși, nu o să mai discutăm despre o populație generală nepregătită total în fața noului coronavirus, chiar dacă vorbim de variantele mutante, pentru că imunitatea de grup care se obține prin imunizare, prin trecere prin boală își spune cuvântul. Sigur, infecția cu noul coronavirus o să devină mai degrabă o boală endemică, dar probleme asupra sănătății publice nu cred că va mai pune în așa măsură încât să ajungem la situații similare cu ceea ce e în momentul de față. Dacă vreți, ar putea să existe o situație asemănătoare cu cea produsă de alte virusuri care produc infecții mai ales în sezonul rece".
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu