Vacile și emisiile de metan. UE trebuie să reducă numărul de bovine dacă vrea să îşi atingă obiectivele (studiu)
Uniunea Europeană va avea dificultăţi în a-şi atinge obiectivele de reducere a emisiilor de metan, dacă nu reduce şeptelul în regiune, arată un nou studiu publicat marţi, transmite Bloomberg.
Blocul comunitar 'va avea dificultăţi' în a-şi respecta angajamentele asumate în cadrul Global Methane Pledge, privind reducerea, cu 30% până în 2030, a emisiilor pentru unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, arată raportul realizat de firme de consultanţă CE Delft pentru ONG-ul Changing Markets Foundation.
Potrivit sursei citate, dacă blocul comunitar va reuşi să convingă 10% din cetăţeni să facă trecerea la o dietă care să conţină mai puţine carne şi lactate, atunci ar fi atinsă o reducere de 34%.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură rămâne un subiect tabu în Europa, unde guvernele preferă să se concentreze pe reducerea scurgerilor de metan din producţia de combustibili fosili sau deşeuri. Creşterea animalelor, în special a bovinelor, este responsabilă pentru aproximativ jumătate din amprenta de mediu a sectorului agricol.
'Agricultura reprezintă călcâiul lui Ahile pentru strategia Europei în domeniul metanului'
'Agricultura reprezintă călcâiul lui Ahile pentru strategia Europei în domeniul metanului. Emisiile de metan ale fermelor din UE sunt echivalente cu emisiile totale pentru 50 de termocentrale pe cărbune şi cu toate acestea politicile care ar duce la reduceri semnificative, prin încurajarea tranziţiei la diete mai sănătoase cu mai puţine carne şi lactate, sunt complet absente din planurile UE', susţine Nusa Urbancic, director de campanie la Changing Markets.
În conformitate cu actualul scenariu de tip 'business-as-usual', emisiile de metal ale bovinelor ar urma să scadă cu mai puţin de 4% până în 2030, însă o trecere la o dietă care să conţină mai puţină carne ar duce la o reducere de 30-38%, arată studiile.
Comparativ, sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ 13% din emisiile de metan din UE şi de acea măsurile adoptate în acest sector ar putea avea un efect limitat dacă nu vor fi luate măsuri similare la nivel global.
Peste 100 de ţări au semnat angajamentul Global Methane Pledge, dezvăluit anul trecut cu ocazia summitului COP26 de la Glasgow. În schimb, reglementările anunţate anul trecut de UE privind reducerea emisiilor de metan au lăsat deoparte sectorul agricol, optând să se concentreze pe emisiile de metan realizate în urma producţiei de petrol şi gaze, scrie Agerpres.
Citește și - Taxe pentru gazele emise de oi şi vaci. S-ar putea aplica în Noua Zeelandă
Noua Zeelandă ar introduce aceste noi taxe pentru emisiile de gaze de la oi și vaci de abia din 2025.
Noua Zeelandă a lansat miercuri un plan proiect pentru a stabili un preț aplicabil taxelor care ar urma să fie impuse pentru emisiile de gaze de la oi și vaci, în încercarea de a aborda una dintre cele mai mari surse de gaze cu efect de seră din țară, potrivit Reuters.Tot în acest sens, Noua Zeelandă a început ceea ce spune că este primul program genetic din lume pentru a preîntâmpina schimbările climatice prin creșterea oilor care emit cantități mai mici de metan. Tehnicile de modificare a genelor sunt recunoscute ca o modalitate potențială de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de la animale; cu toate acestea, controalele de reglementare din multe țări ale lumii stau în calea experimentării pe scară largă a acestei idei.
Emisiile biologice de la rumegătoare precum oile și vacile contribuie major la formarea metanului în atmosferă. Au existat campanii pentru a determina populaţia să mănânce mai puțină carne roșie sau pentru a produce carne „vegetariană” în laboratoare, dar aceștia sunt pași mici, totuși, în ceea ce pare a fi o problemă majoră.
În prezent, Noua Zeelandă găzduiește 5 milioane de oameni, 10 milioane de vite şi... 26 de milioane de oi. Conform planului aflat în proiect, fermierii ar plăti pentru emisiile de la animale din 2025. Gazele agricole de scurtă și lungă durată vor fi tarifate separat, dar se va folosi o singură măsură pentru a calcula volumul acestora. Veniturile din schema vor fi investite în cercetare, servicii de dezvoltare și consiliere pentru fermieri. O decizie finală cu privire la această schemă este așteptată în decembrie 2022.
Au avut cele mai dure restricţii în pandemie
Noua Zeelandă se face remarcată nu doar prin iniţiativele legislative inedite dar şi prin măsurile pe care le-a aplicat, de pildă, pe perioada pandemiei de COVID. După doi ani în care statul a stat cu graniţele închise, australienii se reîntorc în Noua Zeelandă. Din martie 2020, a fost restricţionat accesul celor din afară, cu excepția unei bule de călătorie de scurtă durată între Noua Zeelandă și Australia anul trecut, care a fost suspendată după câteva luni pe măsură ce COVID-19 s-a răspândit. Vezi știrea inițială aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
