• Val de denunțuri la DNA pe numele candidaților: Ce spune legea despre denunțul calomnios. Cel care l-a depus mai are o șansă pentru a scăpa de închisoare
În contextul unui an electoral intens pentru România, cu patru runde de alegeri stabilite, tema denunțului calomnios revine în prim-plan, evidențiind o tensiune crescândă între partidele politice.
În România, anul 2024 se preconizează a fi unul dintre cei mai intenși din punct de vedere electoral, făcând loc unor discuții și dezbateri pe teme ample, inclusiv pe cea a denunțului calomnios. Cu patru runde de alegeri stabilite - europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, scena politică este pregătită pentru schimbări și provocări majore.
În acest context, doar în ultima săptămână au apărut o serie de plângeri la DNA pe numele mai multor candidați, în special din Capitală, fie că vorbim despre cei pentru primăria generală, fie despre cei pentru sectoare. De asemenea, s-a ridicat problema dacă nu vorbim despre denunțuri calomnioase în unele cazuri și cum sunt, dacă sunt, la rândul lor, taxate de lege.
Utilizarea denunțurilor calomnioase în scopuri politice este susceptibilă de a genera polarizarea și mai accentuată a societății, distrugând reputații fără o bază reală, și, în unele cazuri, poate influența în mod negativ rezultatul alegerilor. Este crucial ca mecanismele legale să fie folosite în mod echitabil și eficient pentru a proteja atât integritatea procesului electoral, cât și drepturile individuale ale cetățenilor.
În acest scop, legiuitorul a introdus norme de reglementare cu caracter prohibitiv, ce stabilesc că sesizarea penală făcută prin denunț sau plângere despre o faptă penală sau implicarea unei persoane într-o astfel de faptă, făcută sub împrejurarea cunoașterii că informația este falsă, este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Totodată, în conformitate cu legislația aferentă în vigoare, producerea sau ticluirea de probe false cu intenția de a dovedi existența unei fapte penale sau implicarea unei anumite persoane într-o asemenea faptă, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Cu toate acestea, există posibilitatea exonerării de răspundere penală în cazul în care persoana care a indus în eroare organele judiciare înainte de reținere, arestare sau punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva persoanei vizate de denunț sau plângere, dezvăluie că informațiile sau probele prezentate sunt false.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
