Dragoș Hârjoabă, gestionar al Fondului de Vânătoare nr. 15, Valea Mare, Bistrița Năsăud, a vorbit în exclusivitate pentru DC NEWS despre legea care ar da liber vânătorii de urşi în România. Acesta a explicat că măsura nu este neapărat cea mai bună, dar este cea care funcţionează pentru reducerea atacurilor făcute de urşi asupra populaţiei din zonele montane.
"Situaţia este un pic diferită şi cu specia protejată, pentru că directiva 16 Habitate spune că specia este protejată, dar vânătoarea este permisă cât timp există o populaţie viguroasă, o populaţie numerică bine definită care nu este în pericol. Faptul că acele ONG-uri au speculat atâţia ani de zile şi au ştiut să mulgă bani de la naivi şi cei care se ocupă cu alocarea de fonduri este partea a doua, dar directiva Habitate permite vânătoarea. Pe de altă parte trebuie să recunoaştem că niciuna din soluţiile pe care le-au propus aceşti ONG-işti nu a funcţionat. Am spus şi în 2016 că pot băga mâna în foc că nu va funcţiona nimic. Am spus că niciuna din ţările europene nu va primi urşi nu pe bani, nici măcar gratis, ceea ce s-a confirmat. Şi iarăşi am spus că de la momentul 2016 până când va veni primul atac mortal făcut de urs asupra omului este doar o chestiune de timp. În acest moment suntem la un prim pas spre normalitate. Nu ştiu dacă vânătoarea este soluţia cea mai bună, dar pot afirma că este singura care a funcţionat până în 2016 şi a ţinut acest fenomen sub control", a explicat Dragoş Hârjoabă pentru DC NEWS.
"Mulţi dintre ONG-işti vor cifre precise. Asta nu vom avea niciodată, indiferent cine va fi la conducere şi ce bani se vor aloca. E ca şi cum am dori să aflăm câte furnici sunt într-o grădină. Nici medicii veterinari nu ştiu cu precizie câte oi, câţi porci, câte animale sunt într-un sat, pentru că oamenii nu îi declară pe toţi, şi acolo e mai uşor de numărat, că nu sunt în libertate. NU vom şti cifre precise, nu vom şti că sunt 6000, 8000 sau 12000 de urşi, putem vehicula doar asemenea cifre. Dar putem şti cu precizie că vânătoarea a fost singura soluţie care a funcţionat până în 2016.
Dacă ne raportăm la populaţia de urşi care, după al Doilea Război Mondial însuma 800 de bucăţi, acum vorbim între 6.500 şi 12.000 de urşi", a mai spus Hârjoabă.
"Lecţii de la străini care au unul sau doi urşi în ţară, eu personal nu primesc. În clipa în care vine neamţul să îmi explice mie că trebuie să protejez ursul, iar anul trecut a intrat un zimbru în Germania pentru prima oară după mult timp şi nemţii l-au împuşcat pe loc, sigur, ONG-iştii au urlat, iar neamţul a spus "siguranţa cetăţeanului german este mai importantă decât orice zimbru. De unde ştiam noi că dacă orice om s-ar fi apropiat de acel zimbru, nu ar fi fost atacat?". Ei vin şi ne explică nouă cum să facem cu urşii?
WWF şi Agentul Magic ne explică nouă? În anii 80, ursul a fost protejat în Austria. Rezultatul care a fost? În 2011, a dispărut cu totul ursul, iar proiectul a eşuat. De ce? Pentru că au interzis vânătoarea, pentru că intoleranţa omului la urs a ajuns la un asemenea nivel, încât niciodată neamţul nu a mai vrut să rişte. Când l-a prins, l-a executat pe loc. Ceea ce se întâmplă şi la noi. Urşi otrăviţi, urşi prinşi în laţuri, urşi braconaţi foarte mulţi şi, de asemenea, să nu uităm de cazurile în care urşii au fost loviţi de tren. De ce? Le-au dat hrană pe calea ferată! Omul se descurcă", a declarat vânătorul Dragoş Hârjoabă.
"Pentru omul căruia i-a fost atacată fetiţa de 12 ani de urs în curte, în Răstolniţa, nu există nicio lege şi eu sunt de acord cu el. Când vine ursul în casa ta şi îţi atacă copilul, eu îl înţeleg pe omul ăla că ar face orice ca să nu se repete acest lucru. Să nu uităm de povestea cu ursul din Făgăraş care a atacat acea fetiţă de 14 ani care ieşise din scara blocului. Deşi au fost atacuri şi înainte de 2016, numărul lor s-a înmulţit de la acel moment. Dacă în România există atât de mulţi urşi acum, ei există datorită vânătorilor, nu falşilor iubitori de animale", a concluzionat Dragoş Hârjoabă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News