Varşovia a găzduit, săptămâna trecută, a zecea ediţie a Forumului Global pe Nicotină, conferinţă la care s-a discutat cu precădere despre soluţiile existente la nivel global pentru reducerea ratei fumătorilor, atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările cu venituri medii şi mici. La conferinţă a participat şi Ciprian Boboi, fondator şi preşedinte al Asociaţiei Industriei de Vaping din România, care a acordat şi un interviu pentru DC NEWS.
Astfel, am putut afla că ţigările electronice, care funcţionează pe principiul vaporizării lichidului cu nicotină (nu ardere, ca la țigările clasice), au apărut tocmai din dorinţa de a reduce prevalenţa fumatului. De asemenea, am vorbit despre costuri, dar şi despre fumatul pasiv când este vorba de vapat. Iată, mai jos, declaraţiile lui Ciprian Boboi pentru DC News.
"Sunt în industrie de vreo 13 ani, de la începuturile ei, şi am observat tot parcursul industriei, născută din nevoia de a combate fumatul. Nu exista produsul, dacă nu exista fumatul. E un produs care se adresează fumătorilor, cu scopul de a-i ajuta să renunţe la fumat. Ţigara electronică, adică vapingul, este cea mai bună metodă şi cea mai eficientă de a combate fumatul, descoperită până acum.
Cifrele arată asta. Ministerul Sănătăţii din Anglia, spre exemplu, arată că în Regatul Unit rata de renuntare la fumat cu ajutorul vapingului este de aproximativ două treimi dintre cei care încearcă acest lucru. Prin comparaţie, rata de eficienţă a plasturilor cu nicotină şi alte produse asemănătoare este de doar 9%, conform unui studiu din 2019. Eficienţa este dovedită în ţări precum Anglia, Noua Zeelandă, Canada, şi altele. Asta datorită încadrărilor vapingului în politicile publice, ca unealtă de combatere a fumatului.
Vapingul este eficient când ai o autoritate credibilă care reglementează acest domeniu și educă consumatorii. Astfel, fumătorii sunt ghidați în eforturile lor de o autoritate credibilă și reușesc să renunțe la fumat. Conform unui studiu făcut tocmai de autoritățile din sănătate din Marea Britanie, nocivitatea țigărilor electronice e cu până la 95% mai redusă față de fumatul clasic.
Vapatul este tot o administrare de nicotină, dar nu presupune arderea şi, astfel, automat se elimină o mulțime de substanțe cancerigene, cum ar fi gudronul şi monoxidul de carbon. În fumat sunt peste 5000 de substanţe nocive, pe când la vaping numărul de substanțe emanate este foarte redus, tocmai datorită lipsei arderii", a explicat Ciprian Boboi.
"Un exemplu pe care îl dau eu des este între Regatul Unit şi România. În 2012, Romania avea o prevalenţă a fumatului de 28%, Regatul Unit 27%. Zece ani mai târziu, prin politicile publice implementate, Regatul Unit a scăzut prevalenţa fumatului sub 12%, în timp ce România stă tot pe la 28%, ba mai mult, in ultimii 3 ani incidența fumatului a crescut la peste 31%, pentru că încă se merge pe aceleași politici învechite, bazate pe interzicere.
Din păcate, observăm că în ţările cu venituri medii şi ridicate, guvernele au o vedere mai obiectivă pe subiect, se uită la studii, trag concluzii, pe când în ţările cu venituri mici există influenţe care nu îşi doresc acest lucru. Şi aici pot să menţionez unele ONG-uri antifumat, care au devenit mai nou ONG-uri antivaping, sau ONG-uri anti-ştiinţă.
Trebuie să trecem peste preconcepţiile că vapingul ar fi o nouă unealtă de a recruta fumătorii. Nu este aşa. Studiile arată că traseul este doar într-o direcţie, de la fumat la vapat, nu invers. Parlamentarii și autoritățile din sănătate trebuie să ia în considerare că avem una dintre cele mai ridicate rate ale fumatului din Europa, şi că mai mult de jumătate dintre fumători au încercat să renunţe în ultimii doi ani şi au eşuat. În cazul României, chiar a crescut rata fumătorilor în ultimii 3 ani. Ca soluţii bazate pe interzicere, am cam aplicat tot ce se putea face. A crescut preţul, s-au pus pictograme pe pachetele de ţigări, s-a interzis fumatul în locurile publice.
Măsurile bazate pe interzicere au avut ceva impact la vremea respectivă, dar în ultima perioadă și-au pierdut mult din eficiență. Au fost măsuri bune, dar trebuie să extindem paleta de politici și să ne uităm la poveștile de succes din alte țări.
Fumătorii, inclusiv în ţări cu venituri mai scăzute decât în România, nu se uită pe cât credeam noi la costuri, ci la accesibilitate şi să fie cât mai uşor de folosit. Astfel, ţigările de unică folosinţă au reuşit să convingă mulţi fumători că vapatul e mai puţin nociv, că îi ajută să renunţe la fumat", a mai declarat preşedintele Asociaţiei Industriei de Vaping.
"Nu există vapat pasiv în cazul ţigărilor electronice. Toate studiile arată asta. Eventual există doar o neplăcere cauzată altora de mirosul în sine. Ca să inhalezi pasiv, din particulele celui care vapează, ar însemna să stai foarte aproape de acea persoană, până într-un metru și jumătate, care apoi să îți sufle direct în față. Chiar și așa, un cercetător în domeniu, spunea ieri că de exemplu, nocivitatea aburului când gătești diverse mâncăruri este mai mare ca vapatul pasiv, nu mai vorbim de aerul poluat din marile orașe în care trăim", a concluzionat Ciprian Boboi.
La ediţia din acest an a Forumului Global pe Nicotină, din Varşovia, experţii din toată lumea au făcut apel la Organizaţia Mondială a Sănătăţii să îşi reconsidere poziţia cu privire la folosirea produselor care livrează în siguranţă nicotină, ca metodă de renunţare la fumat. La eveniment, 70 de vorbitori, dar şi persoane care au renunţat la fumat prin intermediul dispozitivelor electrice, au discutat despre potenţialul uriaş al unei astfel de strategii, dar şi despre riscurile la adresa sănătăţii publice dacă măsurile nu sunt integrate în lupta contra fumatului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News