Variola maimuţei bântuie Europa. Spania confirmă și analizează alte 21 de cazuri de variolă non-umană
Autorităţile spaniole sanitare au confirmat vineri în total 28 de cazuri de variolă non-umană în ţară, şapte dintre ele testate ca variola maimuţei şi alte 21 ce depind încă de rezultatele secvenţierii genomice pentru a determina tipul virusului, relatează EFE.
Surse ale Institutului de Sănătate Carlos III din Madrid, unde se desfăşoară testele, au explicat agenţiei EFE că virusului variolei necesită mai mult timp pentru secvenţiere decât coronavirusul SARS-CoV-2 - care provoacă COVID-19 -, astfel încât rezultatele definitive vor veni de abia săptămâna viitoare.
Ministerul Sănătăţii a informat că dintre mostrele prelevate - aproape 30 - două vor fi reanalizate deoarece nu au fost concludente.
Astfel, analizele coroborate până în prezent arată că primele şapte cazuri testate pozitiv miercuri printr-o secvenţiere parţială au evidenţiat boala variola maimuţei.
Autorităţile sanitare analizează, totodată, aplicarea unor diferite opţiuni de tratamente terapeutice, prin administrarea de antivirale, sau de vaccinuri. Joi, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a recomandat administrarea vaccinului împotriva variolei persoanelor care un intrat în contact direct cu bolnavii.
Vaccinul Imnavex
Vaccinul Imnavex, autorizat de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) în 2013 împotriva variolei umane şi în 2019 de agenţia americană FDA - unde se comercializează sub numele Jynneos -, nu este disponibil în Spania, prin urmare va trebui achiziţionat.
Dezvoltat de Bavarian Nordic, vaccinul are uz specific pentru variola maimuţei şi ar putea proteja împotriva acestei boli populaţia din Africa centrală şi occidentală în proporţie de 85%, conform experienţei cu vaccinurile utilizate înainte de eradicarea variolei umane. Este totuşi o opţiune ce trebuie analizată, având în vedere că, potrivit surselor sanitare, cazurile detectate până acum au formă uşoară.
Variola maimuţei se transmite, în principal, prin contactul cu fluide corporale, leziuni ale pielii sau prin contact direct cu obiectele contaminate, precum şi prin picături de salivă, dar în mai mică măsură decât virusul SARS-CoV-2, de exemplu. Perioada de incubaţie este de între 5 şi 21 de zile şi înainte de apariţia pruritului sunt prezente simptome ca febră, cefalee, stare de oboseală şi inflamare a ganglionilor limfatici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
