Veneția 2013 - Mostra internațională de artă cinematografică. La Mulți Ani, bătrânei Doamne!

Începând de miercuri și până pe 7 septembrie, cel mai vechi festival de film din lume va capta atenția cinefililor.  Precum în film – așa și în viață. Festivalul de la Veneția, Mostra,  cum mai este numit, abia trecuse de cincizeci de ani și s-a și trezit „bătrâna Doamnă”. Asta - pentru că are privilegiul de a fi cea mai veche manifestare cinematografică din Europa. Cannes-ul este și el, de multișor sexagenar, slavă Domnului, dar mai rar auzi pe cineva vorbind de bătrânul Cannes.

Corespondență de la Magda Mihăilescu

[caption id="attachment_358694" align="alignnone" width="640"] Gazda festivalului, "madrina", cum ii spun italienii, este actrita si fotomodelul Eva Riccobono[/caption]

La 70 de ediții, câte sărbătorește anul acesta, Veneția are nu numai o vârstă, ci și o istorie agitată, poate cea mai frământată, din existența festivalurilor de pe mapamond. Deși a luat naștere în august 1932, din inițiativa contelui Giuseppe Volpi di Misurata și a unor apropiați (motivați mai degrabă de rațiuni mondene), deci ar trebui să bată spre 80 de ani, numără cu zece ediții mai puțin, nesiguranța începuturilor de pe terasa hotelului Excelsior din Lido, presiunile politice ale guvernului fascist, apoi războiul i-au tulburat apele. Unii cineaști nu-i iartă nici astăzi Veneției susținerea venită din partea lui Mussolini, dictatul propagandei naziste și acceptarea ca cele dintâi premii, după câteva ediții necompetitive, să se numească chiar așa, Cupa Mussolini.

Abia din 1947 juriul va acorda Gran premio internazionale di Venezia, devenit peste doi ani Leone di San Marco și, mai târziu, Leone d’oro. Tot în 1947, după multe peregrinări prin diferite săli, festivalul se va întoarce la Palazzo del cinema Lido. Deși Mostra a fost o trambulină pentru Neorealism, scandalurile nu au ocolit-o, cea mai contestată ediție fiind cea din 1960, când capodopera lui Visconti, Rocco și frații săi, a fost ignorată.

Venirea la conducere a teoreticianului Luigi Chiarini, în 1963, va spori prestigiul, dar valul mișcărilor contestatare din 1968 îl va atinge și pe el. Vor urma alte zece ediții fără competiții și multe schimbări directoriale. După cunoscuții cineaști Carlo Lizzani, omul providențial al renașterii festivaluui (el i-a dat numele de „Mostra cinematografică”), Gillo Pontecorvo, a început domnia criticilor: Gian Luigi Rondi, Felice Laudadio, Alberto Barbera, Marco Muller. Barbera, directorul festivalului între 1999-2004, a revenit la Veneția anul trecut, după expirarea mandatului predecesoului său, care nu a avut multe scrupule în preluarea manifestării rivale, cea de la Roma. Când te gândești că festivalului de la Cannes îi ajung degetele unei mâini pentru a-și număra președinții sau delegații generali.

Cu dubla sa subordonare, președintelui Biennalei și Ministrului culturii, aici nu-i este ușor unui director să fie agreabil amândurora. Se pare că, în actualul mandat, Alberto Barbera, va reuși performanța, lăsând în urmă gustul amar din 2004, când a fost demis din ordinul ministrului. A revenit cu gânduri mari :”Festivalul este o bătrână și prestigioasă doamnă, dar trebuie să-și mai schimbe pielea”, spunea el. Prezența valorilor confirmate trebuie dublată de încurajarea unor noi veniți, ceea ce explică o selecție actuală în care numelor de vechi oaspeți ai lagunei (criticii le spun ”clienți”) li se alătură unele mai puțin obișnuite.

Așadar, concurează Stephen Frears, Gianni Amelio, Amos Gitai, dar și grecul Alexandros Avranas, Merzac Allouache din Algeria. Vom vedea ce va decide juriul, onoarea de președinte al acestei ediții jubiliare fiindu-i acordată lui Bernardo Bertolucci, pe care infirmitatea din ultimii ani nu-l împiedică să fie foarte activ.

[caption id="attachment_358695" align="alignleft" width="310"] Sandra Bullock si George Clooney deschid cea de a 70-a editie a Mostrei[/caption]

Recunoscut ca un admirator extrem de moderat al starurilor pe care nu ține neapărat să le aibă pe covorul roșu, directorul Barbera nu are, totuși, încotro; nu se poate lipsi de prezența lor, atâta vreme cât în selecție sunt multe filme americane sau cu vedete faimoase iar cinstea inaugurării i-a revenit filmului Gravity (în 3 D) al lui Alfonso Cuaron (Mexic), cu George Clooney și Sandra Bullock. De altfel, nu este prima oară când Clooney deschide festivalul. Rămâne de văzut care anume proaspătă frumusețe va păși de data asta la brațul său.

N.R. Pe toată periada Festivalului de Film de la Veneția, criticul de film, Magda Mihăilescu, va transmite corespondențe pentru De Ce News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News