Criticile la adresa liderului autoritar al Venezuelei, Nicolás Maduro, se înmulțesc după protestele mortale care au izbucnit în întreaga țară în urma alegerilor prezidențiale contestate.
Opoziția venezueleană și mai mulți lideri latino-americani au refuzat să recunoască victoria lui Maduro la votul din 28 iulie, care a fost anunțat de autoritatea electorală a țării - un organism plin de aliați ai președintelui.
Cel puțin 11 persoane au fost ucise în timpul protestelor, potrivit organizației neguvernamentale Foro Penal, iar autoritățile venezuelene spun că peste 1 000 de persoane au fost reținute. Procurorul general Tarek William Saab a declarat miercuri că 77 de ofițeri au fost răniți în confruntările cu protestatarii și că un sergent al Gărzii Naționale a fost ucis marți.
CNN nu a putut încă să verifice numărul morților, dar a contactat poliția venezueleană.
Între timp, o figură importantă a opoziției ar fi fost răpită, potrivit susținătorilor săi, în timp ce armata țării, care l-a sprijinit mult timp pe Maduro, și-a reafirmat sprijinul pentru acesta.
Alegerile au fost considerate drept cel mai important scrutin din ultimii ani, fiind în joc democrația în stagnare din Venezuela și speranțele de redresare a economiei sale distruse.
Deși Maduro a promis alegeri libere și corecte, procesul a fost afectat de acuzații de "joc murdar" - figuri ale opoziției au fost arestate, liderului lor cheie i s-a interzis să candideze, martorilor opoziției li s-ar fi refuzat accesul la numărarea centralizată a voturilor, iar venezuelenii din străinătate nu au putut vota în mare parte.
Mulți tineri susținători ai opoziției au declarat că vor părăsi țara dacă Maduro va fi reales, menționând prăbușirea devastatoare a economiei Venezuelei și represiunea violentă din timpul guvernării sale. Dar o mișcare de opoziție energică, care s-a bucurat de cifre puternice în sondaje înainte de vot, a fost văzută ca fiind cea mai dificilă provocare a puterii în ultimii 25 de ani.
Iată ce trebuie să știți.
Maduro se află la putere de la moartea predecesorului său, Hugo Chávez, în 2013. Dacă va prelua din nou funcția, va fi al treilea mandat consecutiv de șase ani și va continua "Chavismo", ideologia populistă de stânga numită după fostul lider.
De cealaltă parte se află o mișcare de opoziție unită, care și-a depășit diviziunile pentru a forma o coaliție. Campania sa energică a alimentat speranța în rândul unei populații deziluzionate care dorea cu disperare o schimbare, într-o țară aflată într-o situație economică atât de gravă încât aproximativ 8 milioane de venezueleni au fugit în străinătate.
Candidatul opoziției, fostul diplomat Edmundo Gonzalez, a preluat poziția de candidat după ce liderului de centru-dreapta Maria Corina Machado, foarte populară, i s-a interzis să candideze, în urma unor acuzații că nu a inclus unele bonuri de masă în declarația sa de avere.
Însă mulți încă o consideră pe Machado, o capitalistă declarată, drept forța motrice din spatele opoziției, care a promis să restaureze democrația în Venezuela și să reconstruiască economia sa, odinioară impresionantă, dacă va câștiga.
Rezultatele sunt contestate. Consiliul Național Electoral (CNE) l-a declarat oficial pe Maduro câștigător duminică târziu, cu 80% din buletinele de vot numărate. Acesta a declarat că Maduro a obținut 51,2% din voturi, în timp ce Gonzalez a primit 44,2%.
CNE nu a emis încă numărătoarea finală a voturilor.
Dar opoziția a respins rezultatele, susținând că propriile numărători au arătat că Gonzalez a câștigat. Luni, ei au declarat că au obținut peste 73% din listele de numărare care arătau peste 6 milioane de voturi pentru Gonzalez și doar 2,7 milioane pentru Maduro.
Vorbind din capitala Caracas, Gonzalez și Machado au declarat că toate numărătorile lor au fost verificate și partajate online pentru ca publicul și liderii mondiali să le vadă ulterior- ceea ce liderii mondiali și figurile opoziției au cerut CNE să facă.
Maduro s-a angajat să elibereze toate datele de vot într-o conversație privată purtată luni cu trimisul brazilian pentru politică externă Celso Amorim, potrivit unei surse care a fost la curent cu discuția.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat că singura modalitate de a pune capăt disputei electorale din Venezuela este publicarea numărătorii voturilor. "Există o luptă. Cum rezolvați lupta? Publicați numărătorile", a declarat Lula da Silva într-un interviu difuzat de postul brazilian de televiziune Globo.
Lula a declarat că Maduro și opoziția trebuie să își prezinte rezultatele. În cazul în care există discrepanțe, opoziția ar trebui să depună un apel și să aștepte o decizie juridică, a spus el. El a criticat, de asemenea, efectele "managementului extern" din alte țări, adăugând că cei din comunitatea internațională au "obligația" de a accepta rezultatele odată ce numărătorile vor fi publicate.
Pierderea puterii ar putea avea consecințe devastatoare pentru Maduro, care se confruntă cu acuzații de trafic de droguri și corupție în SUA și este anchetat pentru crime împotriva umanității de către Curtea Penală Internațională. Dacă ar ceda controlul fără să existe un acord, ar putea ajunge în închisoare.
Se așteaptă ca rezultatul votului să fie resimțit în întreaga Americă - inclusiv în Statele Unite - sub forma migrației.
Liderii opoziției au denunțat presupuse nereguli duminică, în timp ce voturile erau procesate și numărate.
Opoziția a declarat că martorilor săi li s-a refuzat accesul la sediul Consiliului Național Electoral (CNE) în timp ce voturile erau numărate; prezența lor ar fi trebuit să asigure transparența și corectitudinea.
Doar un număr foarte limitat de observatori electorali au fost autorizați să monitorizeze votul. Printre aceștia s-a numărat Centrul Carter, care a declarat marți seara că nu a putut verifica rezultatele declarate de CNE, care "nu pot fi considerate democratice".
"Procesul electoral din Venezuela nu a respectat standardele internaționale de integritate electorală în niciuna dintre etapele sale și a încălcat numeroase prevederi ale propriilor legi naționale", a declarat acesta.
Organizația Națiunilor Unite a fost, de asemenea, prezentă, iar un purtător de cuvânt a declarat ulterior că secretarul general al ONU, António Guterres, a solicitat "transparență totală" și ca organismul electoral "să își desfășoare activitatea independent și fără interferențe pentru a garanta exprimarea liberă a voinței electoratului".
Opoziția a susținut, de asemenea, că CNE a oprit transmiterea datelor de la secțiile de votare către organismul central, împiedicând astfel procesarea mai multor voturi.
Guvernul a fost, de asemenea, acuzat de falsificarea voturilor în trecut, ceea ce a negat. Guvernul lui Maduro controlează aproape toate instituțiile statului, inclusiv CNE, care a fost acuzat în 2017 de manipularea cifrelor de participare de către o companie de software care a furnizat tehnologia de vot. CNE a negat anterior afirmația.
CNN a contactat luni CNE pentru comentarii. Organismul nu a abordat încă acuzațiile opoziției.
Deși susținătorii lui Maduro și-au sărbătorit victoria în unele zone din Caracas, ziua de luni a fost marcată de proteste mai ample din partea opoziției.
În Caracas, sute de persoane au mărșăluit pe străzi, fluturând steaguri venezuelene și scandând "Libertate!"
Videoclipuri din întreaga țară, de la Charallave la Caucagüita, arată mulțimi care bat în oale - o gălăgie atât de puternică încât poate fi auzită de la mare distanță într-un întreg oraș. Această practică latino-americană este cunoscută sub numele de "cacerolazo" - o formă spontană și accesibilă de protest folosită și în Chile și Spania.
Echipele CNN au văzut zeci de soldați ai gărzii naționale în echipament antirevoltă reprimând protestele în mare parte pașnice cu gaze lacrimogene și bastoane.
"Vrem pace pentru Venezuela, pentru membrii familiilor noastre", a declarat un protestatar, care a ales să nu fie identificat, echipelor de reporteri la fața locului.
Maduro a criticat protestele de luni, afirmând că guvernul său "știe cum să facă față acestei situații și să îi învingă pe cei care sunt violenți". De asemenea, acesta a afirmat, fără a furniza dovezi, că majoritatea protestatarilor erau criminali plini de ură și că planul lor a fost pus la cale în SUA.
Procurorul general venezuelean Tarek William Saab a declarat că 749 de persoane au fost reținute în timpul protestelor de luni. Saab a respins ideea că demonstrațiile au fost pașnice, afirmând că acestea s-au soldat cu rănirea a 48 de militari și polițiști.
Între timp, ministrul venezuelean al apărării, Vladimir Padrino López, a calificat protestele drept o tentativă de lovitură de stat și a declarat că forțele armate și-au reafirmat "loialitatea absolută și sprijinul necondiționat" față de Maduro.
Partidul de opoziție venezuelean Voluntad Popular a declarat marți că liderul său Freddy Superlano a fost răpit. Mai multe persoane îmbrăcate în negru ar fi interceptat mașina în care călătorea Superlano, l-au luat cu forța și l-au pus într-o dubă, potrivit unui videoclip publicat de partid pe rețelele sociale.
CNN încearcă să contacteze autoritățile venezuelene pentru a obține versiunea lor despre această plângere.
Un locuitor din Caracas care nu a dorit să fie identificat din motive de siguranță a declarat pentru CNN că a fost martor la incident. "În jurul orei 9.40, am auzit niște camioane și frâne", a declarat el pentru CNN. "Mai mulți indivizi cu glugă și cu arme lungi au coborât din camionul gri. Au început să lovească geamurile mașinilor cu armele lor".
Potrivit localnicului, doi pasageri aflați în mașina care era vizată au fost apoi luați. "Totul s-a întâmplat în mai puțin de trei minute", au spus aceștia.
Pentru venezueleni, acesta este un teritoriu sinistru și familiar. Perioadele anterioare de proteste ale opoziției au dus la represiuni dure din partea poliției și armatei, care au o lungă istorie de protejare a sistemului Chavismo, inclusiv în 2017 și 2019.
Mulți lideri regionali și mondiali au pus la îndoială rezultatele, inclusiv SUA - deși unii dintre partenerii Venezuelei l-au susținut pe Maduro.
"Avem motive serioase de îngrijorare că rezultatul anunțat nu reflectă voința sau voturile poporului venezuelean. Este esențial ca fiecare vot să fie numărat în mod corect și transparent, ca oficialii electorali să împărtășească imediat și fără întârziere informații cu opoziția și observatorii independenți", a declarat luni secretarul de stat american Antony Blinken reporterilor.
Miniștrii de externe și birourile mai multor națiuni europene, inclusiv Regatul Unit și Spania, și-au exprimat îngrijorări similare.
Organizația Statelor Americane (OSA) a declarat că rezultatele alegerilor nu au putut fi recunoscute din cauza lipsei de transparență și de dovezi, într-un raport de 23 de pagini care a constatat că CNE nu a furnizat detalii privind buletinele de vot procesate.
De asemenea, a afirmat că alți factori fac imposibilă "recunoașterea democratică" a rezultatelor oficiale. Printre acestea se numără rezistența CNE la observarea națională și internațională, reticența de a permite martorilor opoziției să intre în centrele de votare și o "contradicție între procentele anunțate și exercițiile de verificare ale cetățenilor", printre altele.
Raportul a acuzat guvernul Maduro de persecuție politică a liderilor opoziției, menționând în special descalificarea lui Machado ca și candidat.
"Regimul lui Nicolás Maduro a trădat încă o dată poporul venezuelean, declarând că respectă voința populară în timp ce face tot posibilul să manipuleze și să ignore această voință", a concluzionat raportul OSA.
Alte țări din America Latină, inclusiv Argentina, Chile, Costa Rica, Peru, Panama, Republica Dominicană și Uruguay, au refuzat să recunoască rezultatele și și-au retras luni personalul diplomatic aflat în țară.
Guvernul Maduro a acuzat aceste națiuni că sunt un "grup de guverne de dreapta subordonate Washingtonului, angajate în mod deschis față de cele mai sordide poziții ideologice fasciste".
Unii dintre aliații apropiați ai lui Maduro, precum China, Cuba, Iranul și Rusia, s-au grăbit să îl felicite.
Marți, principalul aeroport internațional din Venezuela a fost invadat de călători care încercau să evite suspendarea zborurilor comerciale care leagă țara de Panama și Republica Dominicană. Ministrul venezuelean al transporturilor a declarat că zborurile către aceste țări au fost suspendate din cauza a ceea ce a considerat "acțiunile intervenționiste ale guvernelor de dreapta".
Panama este considerată un important nod de tranzit care leagă America de Sud, Centrală și de Nord, inclusiv SUA.
Venezuela, cândva a cincea cea mai mare economie din America Latină, a cunoscut cel mai grav colaps economic al unei țări în timp de pace din istoria recentă.
Criza economică și politică a fost provocată de o prăbușire a prețului petrolului - un export esențial pentru Venezuela - combinată cu corupția cronică și proasta gestionare din partea oficialilor guvernamentali.
În prezent, Venezuela se confruntă cu o penurie cronică de bunuri vitale și cu o inflație galopantă, în timp ce bunurile disponibile sunt prea scumpe pentru majoritatea oamenilor - ceea ce a împins milioane de oameni să fugă, inclusiv mii care s-au îndreptat spre nord, spre granița de sud a SUA.
SUA și Uniunea Europeană au impus de ani de zile sancțiuni punitive regimului lui Maduro, pe care acesta a dat vina pentru criză, afirmând că Venezuela a fost victima unui "război economic".
Anul trecut, Maduro s-a angajat să organizeze alegeri libere și corecte în schimbul reducerii sancțiunilor, în cadrul discuțiilor mediate de SUA. Însă, după alegerile de duminică, acuzațiile de fraudă pun acum sub semnul întrebării dacă Venezuela va putea reveni pe scena internațională, conform CNN.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu