Cercetătorii americani au stabilit că Venus ar fi avut oceane și lacuri cu până la 3 miliarde de ani în urmă.
Venus este astăzi o planetă literalmente infernală și de nelocuit, dar conform unor studii este posibil să fi găzduit cândva oceane și lacuri mari pe suprafața sa.
Dar ce s-a întâmplat cu presupusele ”rezervoare de apă” ale ”planetei iubirii”? Și unde a ajuns tot oxigenul care ar fi trebuit să fie eliberat în atmosferă?
Compoziția atmosferică actuală a lui Venus nu reușește să explice evenimentele decât dacă îndeplinește anumite condiții stricte. Datorită unei simulări matematice, oamenii de știință au stabilit că dacă planeta ar fi avut vreodată apă la suprafața sa, aceasta s-ar fi întâmplat nu mai devreme de 3 miliarde de ani în urmă.
În plus, bazinele de apă nu ar fi trebuit să depășească o adâncime medie de 300 m, care este mult mai mică decât cea a oceanelor Pământului. Cercetarea a fost realizată de doi oameni de știință din SUA, Alexandra O. Warren și Edwin S. Kite, ambii de la Departamentul de Științe Geofizice al Universității din Chicago, potrivit Fan Page.
Cei doi cercetători au ajuns la concluziile lor după ce au dezvoltat o simulare a compoziției atmosferice a lui Venus, dependentă de timp, „începând de la sfârșitul unei ere ipotetice locuibile cu apă lichidă la suprafață”, așa cum se indică în rezumatul studiului.
În acest fel au putut calcula rata pierderii de oxigen în urma evaporării presupuselor lacuri, ajungând la concluzia că pentru a se regăsi în situația actuală, bazinele trebuie să fi dispărut de mult.
Rezultatul acestui studiu contrastează cu cel al unei cercetări efectuate de oamenii de știință de la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității din Uppsala (Suedia) publicată în 2019, conform căreia Venus ar fi fost locuibilă ca Pământul în urmă cu 700 de milioane de ani.
După cum au explicat experții, apa prezentă la sfârșitul unei ere locuibile „trebuie să fi fost pierdută prin fotodisociere și pierderea hidrogenului, provocând acumularea de oxigen în atmosferă”.
Dar astăzi atmosfera venusiană este foarte săracă în oxigen, fiind compusă în esență din 96% dioxid de carbon și azot 3%, cu procente foarte mici de alte gaze. Atmosfera este atât de densă și corozivă încât provoacă cel mai puternic efect de seră din Sistemul Solar, temperatura suprafeței atingând 464°C la o presiune de 90 de ori mai mare decât cea a planetei noastre. Există foarte puțin oxigen, astfel încât eliberat prin fotodisociere a fost fie eliberat în spațiu, fie capturat de către magma oxidabilă.
Ținând cont de cele aproape 100.000 de simulări efectuate de oamenii de știință, efectuate pe parametri multipli precum concentrațiile actuale de Argon legate de vulcanismul trecut al lui Venus, oamenii de știință au observat că doar 0,4% din rezultate au obținut condițiile actuale compatibile cu o epocă anterioară locuibilă.
Pe scurt, șansele ca Venus să aibă într-adevăr apă lichidă sunt puține și sunt legate de condiții stricte. Detaliile cercetării au fost publicate în revista științifică PNAS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu