Verdictul analiștilor după revolta provocată de Prigojin în Rusia

În aproape un deceniu de existenţă, operaţiunile efectuate de Wagner în Africa, Siria şi estul Ucrainei au servit interesele omului forte de la Kremlin. Dar odată cu lovitura de forţă încercată în ultimele 24 de ore împotriva Statului Major rus, miliţia, care a fost unul dintre vârfurile de lance ale războiului Moscovei în Ucraina, s-a întors împotriva liderului rus care i-a dat multă vreme mână liberă.

Rapiditatea şi fermitatea cu care Vladimir Putin s-a adresat naţiunii pentru a denunţa 'trădarea' lui Evgheni Prigojin arată cât de în serios ia această ameninţare. Este prima provocare directă şi serioasă la adresa autorităţii lui Putin de la venirea sa la putere la sfârşitul anului 1999, a declarat pentru AFP James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia din cadrul think-tank-ului britanic Chatham House.

El îl compară pe miliardar cu 'un fel de monstru al lui Frankenstein', care ar fi putut avea 'permisiunea, la un moment dat, (...) de a da un impuls armatei ruse şi de a o face mai eficientă în a purta războaie', înainte de a lansa rebeliunea. Autorităţile ruse au puterea militară de a reprima protestele şi chiar de a zdrobi Wagner, dar criza riscă să aducă daune de durată imaginii lui Putin, care se mândreşte cu o putere necontestată, potrivit mai multor experţi.

Prigojin nu are efective, trupe sau sprijin pentru a prelua conducerea Moscovei, spune Nixey. Moscova are toate şansele să recâştige controlul, crede cercetătoarea franceză Anna Colin Lebedev, în timp ce Tatiana Stanovaia, director al firmei de analiză politică R. Politik, îl consideră chiar 'condamnat' pe şeful Wagner. Criza reprezintă 'sfârşitul lui Prigojin şi sfârşitul Wagner', mai degrabă decât sfârşitul lui Vladimir Putin, adaugă ea.

Poziţia lipsită de ambiguitate a lui Putin este de a zdrobi rebeliunea. Şi de a face acest lucru cu duritate, chiar dacă ar putea dura mult timp, a declarat ea pe canalul său de Telegram. Totuşi, această situaţie fără precedent le confirmă elitelor că perioada de stabilitate s-a încheiat şi că statul care se credea superputere are fisuri. Sediul puterii este acum un pic mai şubred decât era ieri', adaugă Lebedev.

Miliţia Wagner a jucat un rol principal în invazia Ucrainei, asumându-şi cele mai periculoase sarcini pe linia frontului, în timp ce armata regulată părea să se clatine. Conflictul pare chiar să fi oferit o ocazie de aur pentru omul de afaceri de a ieşi din umbra din care a acţionat, determinându-l să recunoască pentru prima dată că a fost într-adevăr fondatorul, în 2014, al grupării paramilitare Wagner. Dar, pe măsură ce lunile treceau, tensiunile cu statul major au crescut: Prigojin îl acuză că a privat Wagner de muniţie şi există un număr tot mai mare de videoclipuri în care acesta îi insultă pe comandanţii ruşi.

Izbucnirile sale provocatoare au luat aspectul unei răzbunări personale împotriva ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, considerat în general ca fiind unul dintre puţinii prieteni personali ai lui Putin în rândul elitei. Multă vreme, lui Prigojin i s-a permis să atace elita din cauza utilităţii sale pe front, precum şi a utilităţii sale pentru Putin însuşi', estimează Alexander Baunov, cercetător la Centrul Carnegie Russia Eurasia.

Potrivit lui Baunov, punctul de cotitură a avut loc la 13 iunie, când Vladimir Putin a cerut grupurilor paramilitare precum Wagner să treacă sub controlul Ministerului Apărării. Acest lucru a fost de neconceput pentru efervescentul miliardar, care a decis atunci să 'treacă linia'. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News