Vezi componența BEC la referendumul pentru suspendarea lui Băsescu

Președintele Biroului Electoral Central (BEC) pentru referendumul din 29 iulie a fost ales luni. Astfel, în urma votului secret, judecătoarea Gabriela Bogasiu, de la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a fost desemnată, președintele BEC pentru referendum.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a tras la sorți, duminică, pe cei şapte judecători din Biroul Electoral Central (BEC) pentru referendumul din 29 iulie. Aceștia vor fi judecătorii Dănuţ Cornoiu şi Alina Sorinela Macavei - de la Secţia I Civilă, Gabriela Bogasiu şi Luiza Maria Păun - de la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi Elena Cârcei, Aurelia Motea şi Tatiana Năstase - de la Secţia a II-a civilă.

Potrivit Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, în cel mult 24 de ore de la desemnarea celor şapte judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central este ales, prin vot secret, preşedintele BEC.

Astfel, în urma votului secret de luni,  judecătoarea Gabriela Bogasiu a fost aleasă preşedintele BEC pentru referendum.

Președintele ales BEC pentru referendumul din 29 iulie, Gabriela Bogosiu, se pare, că nu este fără pată, ca de altfel și alți judecători care vor face parte din BEC, potrivit stirilazi.ro.

În 2010, Gabriela Bogasiu a fost acuzată că a decis rămânerea pe teritoriul României a unui cetăţean turc aflat în atenţia SRI, pentru că reprezenta un pericol la adresa siguranţei naţionale. Soţul magistratului, Mihai Bogasiu, fost procuror, a fost avocatul controversatului om de afaceri Ştefan Rădulescu, cercetat de procurorii Parchetului General şi acuzat de comandarea asasinării eşuate a fostului său partener, Gelu Tofan. Însuşi Mihai Bogasiu a fost, acum câţiva ani, în atenţia SRIşi a Parchetului General pentru acuzaţii de evaziune fiscală.

Un alt judecător controversat este și Dănuţ Cornoiu. Cercetat în cazul scandalului casei părinţilor fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, Cornoiu a fost la un pas de excluderea din magistratură, potrivit sursei citate.

Părinţii ministrului au riscat, în 2005, să fie evacuaţi din imobilul în care locuiau, pentru că acesta a făcut obiectul unui proces de revendicare. Vasile şi Silvia Gherghescu s-au judecat cu moştenitoarea de drept a unei vile din Bucureşti, din strada Ioanid. Aceasta, Ana Maria Petrini, a câştigat procesul de revendicare la Tribunalul Bucureşti, respectiv la Curtea de Apel Bucureşti. Părinţii lui Macovei au declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii instanţei supreme s-au răsucit brusc şi le-au dat câştig de cauză, anulând hotărârile anterioare. Ca urmare a acestei spectaculoase răsturnări de situaţie, părinţii Monicăi Macovei au rămas în imobil. La scurt timp, după dezvăluirile din presă, inspectorii CSM s-au sesizat pe acest caz şi au constatat că dosarul de recurs de la Înalta Curte a fost mutat de la un complet (suspectat a fi nefavorabil), la un altul, care a dat câştig de cauză prin încălcarea legii. S-a stabilit că judecătorii supremi Luana Stancu şi Dănuţ Cornoiu (pe atunci, preşedinte al Secţiei civile) s-au abătut de la principiul continuităţii judecării cauzei. Transferarea dosarului de la completul 1 la completul 2 s-a făcut fără înştiinţarea judecătorilor care aveau, iniţial, cauza, precum şi fără a exista o cerere în acest sens, formulată motivat de Dănuţ Cornoiu. Din verificările făcute de CSM a reieşit implicarea acestuia în mutarea dosarului. După ce şi DNA a demarat o anchetă, CSM a decis excluderea lui Cornoiu din magistratură, însă, la recurs, acesta a câştigat surprinzător.

Judecătorul Elena Cârcei a fost cercetată de Consiliul Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a CSM a sesizat, în urmă cu doi ani, Comisia de Disciplină pentru abaterile Elenei Cârcei de la Codul deontologic, respectiv pentru încălcarea articolului 9, alineat 2, potrivit căruia „judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor”. Elena Cârcei este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 2000. A candidat în 2007 pentru postul judecătorului român la CEDO, la expirarea primului mandat al lui Corneliu Bârsan. Candidatura ei a fost respinsă, iar Bârsan a fost reînvestit la CEDO. Înainte de a deveni jduecător, Elena Cârcei a practicat avocatura timp de patru ani. A fost magistrat la Judecătoria Buzău, de unde a fost promovată la Curtea Supremă. A candidat pentru funcţia de preşedinte al instanţei supreme, alături de Dănuţ Cornoiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News