Via Valahia, drumul istoriei. Cel mai nou traseu de drumeție din România trece prin zeci de locuri și peisaje de vis

Deschis din 23 ianuarie, Via Valahia, cel mai nou traseu de drumeţie din România, va avea aproximativ 150 de kilometri marcaţi până în 2024 şi trece prin zeci de locuri cu poveşti fascinante şi peisaje de vis.

Proiectul traseului de drumeţie Via Valahia, ce se întinde pe 150 de kilometri, a fost demarat anul trecut de către Asociaţia Montana Vidraru, reprezentând un traseu tematic de drumeţie, ce are ca obiectiv redescoperirea a zeci de repere istorice, culturale, geografice şi gastronomice din sudul României.

În prima etapă, traseul porneşte din comuna argeşeană Corbi, mergând apoi spre Nucşoara, coborând spre Brădet, pentru ca apoi să treacă dealurile şi să ajungă la Corbeni. Din comuna argeşeană Corbeni, traseul de drumeţie va merge spre Arefu, îndreptându-se apoi spre Sălătrucu şi, după ce urcă pe Muntele Poiana Spinului, va coborî în Ţara Loviştei, ajungând până la Olt, la Racoviţa-Perişani.

Din această rută se va desprinde un traseu spre Curtea de Argeş. În a doua etapă, traseul Via Valahia va porni din comuna Corbi spre Slănic, Bughea, Albeştii de Muscel pentru a ajunge la Câmpulung Muscel. De acolo, în a treia etapă, Via Valahia se îndreaptă spre Nămăieşti şi Mateiaş, pentru ca mai apoi să coboare pe Valea Dâmboviţei la Cetăţeni pentru a ajunge în final la Târgovişte.

Casă şi masă conform tradiţiei locale

În prezent, este marcată portiunea de 10 kilometri dintre comunele Corbi şi Nucşoara, urmând în martie porţiunea Nucşoara-Brădet. În total, până în toamna acestui an vor fi marcaţi şi trasaţi cu hărţi GPS 80 de kilometri din traseu, până în comuna argeşeană Sălătrucu. În 2023 vor fi marcate părţile traseului ce merg spre Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş, iar în 2024 se va finaliza tot acest proces, până la Târgovişte. În total, traseul de drumeţie Via Valahia va avea aproximativ 150 de kilometri.

„Va fi un traseu de drumeţie ce va oferi şi multe informaţii despre comunităţile locale, ce nu sunt puse suficient în valoare, de la istorie şi preparate culinare. Vom încerca să aducem în prim-plan şi porturile tradiţionale din zonele prin care va trece această rută“, precizează pentru „Weekend Adevărul“ Mihai Răvescu, preşedintele Asociaţiei Montane Vidraru.

„Toate localităţile unite de traseul Via Valahia spun istorii ale acestui popor: Curtea de Argeş, Câmpulung Muscel şi Târgovişte – primele capitale ale Ţării Româneşti –, Corbi – neamul Corvineştilor –, Nucşoara – rezistenţa anticomunistă din munţi –, Brădet – replica Mănăstirii Cozia şi aspretele –, Corbeni – sat unicat prin arhitectura sa, refăcut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial –, Arefu – Cetatea Poienari şi poate un posibil loc al Bătăliei de la Posada –, Sălătrucu-Poiana Spinului – luptele din Primul Război Mondial –, Perişani- Racoviţa – o posibilă locaţie a Bătăliei de la Posada, castre romane şi cruci malteze –, Nămăieşti şi Cetăţeni (Cetăţuia) – biserici rupestre, împreună cu Mănăstirea Corbii de Piatră”, adaugă Mihai Răvescu.

În ceea ce priveşte locurile de cazare de pe traseul Via Valahia, pe Valea Argeşului, în zona cuprinsă între Corbeni şi Arefu, spre barajul Vidraru, sunt aproximativ 300 de camere în câteva zeci de pensiuni. Pe Valea Râului Doamnei sunt 10-15 pensiuni, iar pe Valea Vâlsanului sunt alte câteva. Mai departe, în zona Olt, spre Ţara Loviştei, sunt de asemenea câteva locuri bune de cazare.

Însă staţiunile Călimăneşti şi Căciulata sunt aproape de traseul de drumeţie, iar acolo oferta este una variată. Preţurile pensiunilor aflate pe ruta Via Valahia pornesc de la 80-100 de lei pe noapte. 

Biserica de piatră

Traseul Via Valahia începe din comuna argeşeană Corbi, chiar din faţa mănăstirii rupestre Corbii de Piatră.

„În ceea ce priveşte comuna Corbi, vor fi oferite detalii despre Focul lui Sumedru, răvăşitul oilor, Stonebird – cel mai mare festival rock din mediul rural din România –, Rapsodia Păstorească, precum şi despre meşterii populari şi furnizorii de produse locale din zonă. Din Via Valahia, comunităţile locale pot dezvolta alte trasee turistice pentru a pune în valoare alte elemente de patrimoniu aflate în localităţile de pe ruta acestui traseu“, spune, pentru „Weekend Adevărul“, Anca Baciu, primarul comunei Corbi şi unul dintre susţinătorii proiectului Via Valahia.

Corbi mai este renumită şi pentru produsele locale: ţuica de acolo este cunoscută în toată România, iar brânzeturile sunt foarte apreciate de turişti, scrie Adevărul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News