Viața de film a Miţei Biciclista, curtezana care a primit casă de la Regele Ferdinand. "Se avea bine cu cine trebuie" iar de pe urma relațiilor amoroase "speciale" s-a ales cu maşină coupé şi trăsură

Mița Biciclista, pe numele său real Maria Mihăescu, a fost o figură celebră și controversată, în același timp, a Bucureștiului din perioada interbelică. Născută în 1885 în comuna Dițești din județul Prahova, Mița Biciclista a devenit cunoscută datorită stilului său de viață excentric și nonconformist pentru acea vreme.

Cine i-a dat porecla de „Mița Biciclista”

Mița Biciclista a fost una dintre primele femei din București care a folosit bicicleta ca mijloc de transport, într-o perioadă în care acest lucru era considerat neobișnuit și scandalos pentru o femeie. Porecla "Biciclista" i-a fost dată tocmai datorită acestui obicei. Mai precis, a devenit cunoscută drept Mița Biciclista în jurul anului 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spune că Ranetti era îndrăgostit de ea, dar, fiind respins, a poreclit-o „Mița Biciclista”.

Iată cam cu era privită o femeie care mergea pe bicicletă în perioada interbelică:

Pe lângă faptul că mergea cu bicicleta, era cunoscută și pentru frumusețea sa, relațiile sale amoroase cu bărbați influenți și stilul de viață extravagant. Printre relațiile sale notabile se numără cele cu Regele Ferdinand al României și cu Octavian Goga. De asemenea, se spune că a avut o legătură romantică și cu Nae Ionescu, un influent filosof și jurnalist român.

Mița Biciclista a fost, de asemenea, o femeie de afaceri abilă. Ea a reușit să strângă o avere considerabilă prin intermediul relațiilor sale și al investițiilor inteligente. De asemenea, a fost proprietara unui faimos imobil din București, cunoscut astăzi drept "Casa Mița Biciclista". A murit în 1968, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să atragă.

Mai jos, câteva evenimente cheie din viața coanei Mița Biciclista:

Avea un "cuibușor de nebunii" în București?

Se spune că Maria Mihăescu a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou o casă în valoare de 4 milioane de lei. "Gurile rele spuneau că locuinţa din str. Biserica Amzei nr. 11 a fascinantei doamne ce făcea senzație la București ar fi fost un dar al prințului Ferdinand, iar Barbu Solacolu susținea că doctorul Nicolae Minovici, fondatorul Societăţii “Salvarea”, ar fi construit celebra vilă cu clopoţei “pentru Miţa Biciclistă, drept cuib al dragostei lor” - se arată în ediția din 1975 din România Pitorească.

Casa ei a apare și în "Vechi vederi bucureștene".

Așa arată astăzi grandioasa clădire:

Chiar circula și o poezie:

Miţa biciclista de provincie

Face - o cursă cu trupul ei de davincie,

Toată mahalaua a ieşit pe la porţi,

Stilul ei trezeşte şi morţii din morţi.

Miţa zboară falnică şi nepăsătoare,

nici o aluzie n-o doare,

Miţa pedalează atât de fantastic

încât vesteşte epoca de plastic,

păzea că trece şi peste cadavre,

tineretul, ofiţerii o aclamă: Ave, ave

şi se pierd nebuni peste câmpii

părăsindu-şi credincioasele soţii

după hymera ei cu pulpe străvezii.

*** Ovidiu Genaru, Ateneu, 1971

"O curvă de mare lux"

Fiică a unei spălătorese angajate la un instalator german, tânăra de aproximativ 14-15 ani a fost remarcată și, cu consimțământul ei, și-a început „cariera de curtezană”. Educația și cultura dobândite la un pension din străinătate au transformat-o pe Maria Mihăescu într-o tânără rafinată, iar primul său amant a fost Regele Leopold al Belgiei. „A fost un tip de femeie care a vrut să fie altfel. Miţa era mult mai versată!”, spune istoricul Adrian Majuru într-una din însemnările sale.

Coana Mița își selecta singură clienţii, care, de obicei erau nume sonore din acele vremuri sau bărbați avuți, cu statut și influență.

„Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”, mărturisește istoricul Neagu Djuvara în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”, se arată în revista Antares Axis Libri. Acesta mai povesteşte cum a trecut prin toate bolile copilăriei în casa Miţei Biciclista: „Mi-aduc aminte că odată eram bolnav, în pat, în această oribilă odaie din casa Miţei... am făcut toate bolile copilăriei, scarlatină, pojar, diaree, de toate”. Multe alte detalii din viața femeii sunt amintite în volumul amintit mai sus.

Viață de huzur

Curtezana celebră a dus o viaţă extravagantă şi fără lipsuri până în ultima zi. „Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

Cu alte cuvinte, Mița Biciclista era o femeie avută pentru acea vreme. Deținea o trăsură, o mașină coupe și servitori din Polonia. Obișnuia să ia masa doar la Athenee Palace și să meargă la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. A trăit o perioadă la Paris și, la întoarcerea în țară, a continuat să adopte același stil de viață sofisticat, vorbindu-le tuturor în franceză. În timpul șederii la Paris, a câștigat o competiție pe Champs-Elysees, înfruntând una dintre cele mai frumoase parizience. A câștigat concursul datorită faptului că biciul ei era decorat cu flori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News