În perioada lui Nicolae Ceaușescu, dar și în anii 90, imediat după Revoluție, România încă mai atrăgea studenți străini din Africa și Orientul Mijlociu.
În cadrul podcastului Nod în Papură, sociologul Alfred Bulai și jurnalistul Val Vâlcu au dezbătut subiectul studenților străini prezenți în România la finalul regimului comunist și imediat după Revoluție.
Lucrurile stădeau complet diferit atunci, azi fiind mult mai greu de atras acești studenți, și din cauza politicilor implementate.
„Trebuie să ținem cont că erau mulți studenți înainte de 1990, toți intrau într-un sistem în care învățau limba română, nimic altceva. Filosofia era ca într-un an de stat într-o țară te descurcai, inclusiv la școală. După încă 2-3 ani de facultate cunoșteau deja bine și limba. Cine era serios reușea. Datorită inerției sistemului oamenii aceștia au venit în România și în anii 1990. La Sociologie aveam în fiecare an palestinieni, dar acest lucru datorită tradiției. Culmea e că veneau chiar și din același cartier”, a punctat Bulai.
„Pe vremea lui Ceaușescu pentru studenții străini un an era doar pregătirea de limba română. Apoi i-am obligat să dea licența în limba română, deși stăteau 3 ani”, a explicat și Vâlcu.
Jurnalistul Val Vâlcu a povestit în cadrul podcastului cum în perioada respectivă avea un coleg din Libia care deținea un Volvo ce a atins ... 1 milion de kilometri în contextul în care se deplasa cu mașina până în Libia din cauza embargoului.
„Își lăsau și camerele de cămin. Eu îmi aduc aminte că am avut un coleg care avea un Volvo cu doar 100 de kilometri. Dar știți cum? Era perioada embargoului și nu puteau zbura până în Libia, mergeau până în Libia cu Volvoul respectiv, săraca mașină avea peste 1 milion de kilometri, la un moment dat s-a resetat kilometrajul și indica mașina 100 de kilometri”, a povestit amuzat Vâlcu.
Vezi podcastul complet Nod în Papură, ediția din această săptămână, cu Vâlcu și Bulai
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu