Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, și președintele României, Klaus Iohannis, declarații, la Palatul Cotroceni - 11 martie 2022

Klaus Iohannis:

"Îi mulțumesc doamnei Vicepreședinte pentru prezența sa în România, în aceste momente de cumpănă pentru comunitatea democratică și pentru securitatea euroatlantică. Vizita dumneavoastră, doamnă Vicepreședinte, reflectă, o dată în plus, profunzimea și soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și angajamentul ferm al Statelor Unite pentru securitatea României și a Aliaților de pe Flancul Estic.

I-am transmis doamnei Vicepreședinte aprecierea României pentru eforturile și leadership-ul Statelor Unite, ale Președintelui Biden, ale domniei sale și ale întregii Administrații de la Washington, în acest context foarte complicat.

Dialogul continuu și coordonarea strânsă ale Statelor Unite cu România și cu toți aliații și partenerii au avut o contribuție esențială la conturarea răspunsului unitar și puternic al comunității internaționale la acțiunile Rusiei.

Am coagulat, împreună, un răspuns ferm și prompt, atât în planul asistenței pe multiple paliere pentru Ucraina și pentru persoanele afectate de conflict, cât și în ceea ce privește sancțiunile aplicate Rusiei și măsurile de adaptare a posturii Aliate în ansamblul său, mai ales pe Flancul Estic.
Doamna Vicepreședinte a reconfirmat, în cadrul discuțiilor noastre de astăzi, angajamentul deplin al Statelor Unite ale Americii pentru Articolul 5 – privind apărarea colectivă – al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esența și spiritul NATO și garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii Alianțe.
O spun cu foarte mare responsabilitate – NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României. Este un scenariu pe care cu toții dorim să îl evităm. Dar noi, ca Aliați – o spun alături de cel mai important Partener Strategic al nostru – nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă.

Am mulțumit pentru aceste garanții de securitate de nezdruncinat, așa cum societatea românească nu a mai beneficiat până acum în istoria noastră și datorită cărora fiecare cetățean al României poate să fie liniștit, fără grijă pentru siguranța sa și a familiei sale. Am mulțumit, de asemenea, pentru consolidarea prezenței militare a Statelor Unite în România. Am discutat, în același timp, despre necesitatea, în acest context tensionat, a creșterii în continuare a prezenței militare americane și aliate în România, pe termen lung, ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre, dar și a întregii regiuni.

Am transmis că, la rândul său, România înțelege că securitatea începe acasă, iar, în acest sens, am luat recent inițiativa creșterii cheltuielilor de apărare de la 2%, cât este acum, la 2,5% – fapt deosebit de apreciat de partea americană. Am evaluat, împreună cu doamna Vicepreședinte, implicațiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina și ale prezenței militare ruse în Belarus asupra securității europene și euroatlantice, inclusiv asupra posturii NATO. Am stabilit să cooperăm pentru a continua consolidarea măsurilor de apărare și descurajare, pe Flancul Estic, cu accent pe partea sa sudică, în regiunea Mării Negre. Am subliniat că, în acest context, este necesară operaționalizarea cât mai rapidă a Grupului de Luptă al NATO pe teritoriul României. 

În ansamblu, evaluarea strategică a României este că devine necesară regândirea fundamentală a conceptului, a structurii și a elementelor constitutive ale posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere că circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare de pe Flancul Estic.  Avem nevoie de o Prezență Înaintată unitară și coerentă cât mai curând posibil. 

Am discutat astăzi și despre coordonarea noastră în vederea răspunsului comun la aceste provocări fără precedent, îndeosebi în plan umanitar. România și Statele Unite, alături de alte țări aliate și partenere, au acordat ajutor pe multiple paliere Ucrainei și poporului său, care rezistă cu eroism, curaj și hotărâre. După cum cunoașteți, am decis operaționalizarea la Suceava a facilității logistice umanitare, un așa-numit hub, care, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, are rolul de a colecta și transporta donațiile internaționale în domeniul ajutorului umanitar pentru cetățenii ucraineni. Am invitat și Statele Unite să sprijine activitatea acestui centru.

Am discutat, totodată, și despre sprijinul atât de necesar pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova. Situația în care se află țara vecină este unică, din punctul de vedere al numărului foarte mare de refugiați raportat la cel al populației. Această presiune se suprapune pe dificultățile de ordin economic sau energetic cărora Republica Moldova este nevoită să le facă față.

Am analizat împreună cu doamna Vicepreședinte și perspectivele securității energetice. Am fost de acord că această criză poate reprezenta o oportunitate istorică de a trece la o adevărată independență energetică europeană față de gazul rusesc, prin investiții în sursele regenerabile, în sectorul nuclear civil, prin diversificarea surselor, importuri de gaze naturale lichefiate și, evident, prin interconectare crescută. 

După cum probabil vă amintiți, am lansat în marja reuniunii Summitului COP 26 de la Glasgow proiectul comun România-SUA de includere a Reactoarelor Mici Modulare în sistemul național din România. Am convenit să continuăm și să intensificăm cooperarea noastră pe acest palier strategic. Nu în ultimul rând, un aspect fundamental pentru succesul eforturilor noastre vizând asigurarea securității comune este menținerea și consolidarea relației transatlantice, prin asigurarea unității și a coordonării Uniunii Europene, Statelor Unite, NATO și G7.  România și-a adus propria contribuție în acest sens prin promovarea Formatului București 9, care a fost foarte eficient și în contextul actual.

Anul acesta aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului nostru Strategic, care s-a dezvoltat continuu în ultimii ani și se află în prezent, clar, la cel mai înalt nivel din istoria sa. 
Pe lângă cooperarea consolidată în domeniul apărării și securității și al inițiativelor ambițioase în sectorul energiei, am discutat cu doamna Vicepreședinte să continuăm aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cea economică – inclusiv prin dezvoltarea proiectelor strategice prioritare regionale de interconectare de interes pentru România, până la consolidarea cooperării științifice și, sigur, a relațiilor interumane.

Am discutat, de asemenea, chestiunea Visa Waiver pentru România și sperăm să avem rezultate și pe această linie.

Încă o dată, îmi exprim satisfacția pentru realizarea vizitei în România a doamnei Vicepreședinte Harris. Sunt sigur că discuțiile de substanță pe care le-am avut vor fi urmate de măsuri concrete și decizii adecvate, decizii adecvate contextului fără precedent pe care îl traversăm în această perioadă".

Kamala Harris:

- Aș vrea să mă adresez direct poporului român și să mulțumesc poporului român din partea SUA. Sub conducerea președintelui Iohannis, România a fost extraordinară prin generozitatea și curajul pe care l-a arătat în acest moment. Am văzut cum ați primit refugiați și știm greutățile pe care le întâmpinați geografic. Ați arătat așa mult curaj. Am vorbit cu președintele Iohannis să întărim parteneriatul nostru.

- Angajamentul SUA față de articolul 5 este absolut ferm. Noi luăm foarte în serios acest lucru și suntem gata să acționăm și să înțelegem că un atac asupra unui stat NATO, este un atac asupra NATO. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Sunt în România să întăresc acest angajament și să mulțumesc poporului român. Pentru a demonstra angajamentul SUA am trimis recent batalionul Striker de 1.000 de militari, ceea ce duce la 2.000 de militari care sunt gata să apere flancul estic al NATO.

- Am fost foarte emoționată de informațiile pe care ni le-ați dat în legătură cu refugiații din Ucraina și referitor la problemele pe care le întâmpină. Suntem împreună, SUA și România, și vom face tot ce e necesar pentru a pune resurse în asistența umanitară.

- Vrem să mulțumim poporului român pentru că ați primit refugiații și ați oferit înțelegere.

Întrebările din partea jurnaliștilor și răspunsurile oferite de Klaus Iohannis și Kamala Harris:

"SUA au în vedere să suplimenteze trupele din România și să furnizeze o prezență permanentă? Există informații că războiul s-ar extinde spre România și Rep. Moldova?"

Kamala Harris: SUA sunt angajate pentru apărarea României. Este o situație dinamică și tot timpul evaluăm situația care este există. În ceea ce privește comportamentul lui Putin nu pot specula, dar suntem foarte fermi și ca membri NATO un atac asupra unei țări este un atac asupra tuturor.

Klaus Iohannis: Nu avem date care indică faptul că România ar fi țintă printr-o agresiune. Este foarte clar că acest război declanşat împotriva Ucrainei a produs un rezultat vizibil, ferm, clar şi aceasta este unitatea NATO şi hotărârea aliaţilor de a sta împreună şi de a se apăra împreună.

"Crește criza umanitară. Care credeți că este ieșirea din această criză?"

Kamala Harris: De la început, SUA a încercat să se angajeze în activități diplomatice. Putin nu a arătat nicio intenţie să se implice în acțiuni diplomatice. Am menţinut activitatea noastră şi am observat din partea lui Putin minciuni, dezinformare şi activităţi de agresiune. Considerăm că diplomaţia este modalitatea de a se rezolva aceste probleme şi să ne asigurăm că aliaţii noştri sunt puternici şi că trebuie să existe consecinţe serioase în ceea ce priveşte ce face Rusia. De aceea, am aplicat sancţiuni importante. Moneda rusească a căzut și asta este încă o dovadă că măsurile pe care le-am luat sunt împotriva acţiunii revoltătoare a Rusiei

Klaus Iohannis: Pachetul de sancțiuni a fost discutat cu SUA și UE și vom continua să discutăm cu aliații noștri. Am arătat astăzi că suntem fermi hotărâți să apărăm articolul 5 al NATO, iar dacă vor fi necesare noi sancțiuni, acestea vor fi aplicate.

"Considerați că Rusia a comis crime de război în conflictul din Ucraina?"

Kamala Harris: Este foarte clar pentru SUA că orice atac intenționat asupra civililor este oribil și este o crimă.

Klaus Iohannis: Imaginile sunt șocante. Am discutat aceste chestiune cu doamne vicepreședinte și cu ocazia summitului de ieri, aceste chestiune trebuie documentate pentru că la momentul potrivit instanțele și autoritățile competente să urmărească acest fapte și să se stabilească la nivel internațional dacă sunt crime de război, cine se face vinovat și ce sancțiuni trebuie să suporte. Este de neacceptat să vedem astfel de imagini în secolul 21 într-un război în Europa.

"România și vecinii sunt supuși unor costuri uriașe în condițiile refugiaților. Aveți nevoie de mai mult ajutor?"

Kamala Harris: Am discutat cu președintele Iohannis despre toate problemele. Trebuie să înțelegem că suntem tot timpul în comunicare cu președintele Iohannis și legat de vulnerabilitatea situației în zona. Ne dăm seama de locul geografic al României și ne uităm și la ceilalți aliați din regiune. În ultimele săptămâni am întărit sprijinul nostru.

Klaus Iohannis: Rusia și-a început atacul împotriva Ucrainei din sud, din zona Mării Negre. Este un scenariu de care am avertizat de-a lungul anului. România are aproximativ 650 de kilometri de graniță cu Ucraina, cea mai lungă granița a nostră. Suntem îngrijorați în ceea ce privește flancul estic și de aceea lucrăm tocmai pentru a consolida flancul estic împreună cu vicepreședinta Harris. Am ridicat problema flancului estic care trebuie să fie puternic și bine echilibrat, pentru că dacă o parte a flancului estic este puternică, iar alta mai slabă, atunci nu e echilibrat. Flancul estic trebuie să fie puternic pentru a apărat întreaga alianță NATO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News