Viitorul verde al Europei este pus în așteptare de Bruxelles. Propuneri climatice cheie au picat la votul în Parlamentul European

Într-o serie de voturi dramatice, parlamentarii au refuzat să adopte poziții cu privire la reforma pieței de carbon a UE, introducerea unei taxe la frontiera pe carbon și înființarea unui Fond pentru clima socială, în urma eforturilor conservatoare de a reduce importanța subiectelor cât de mult cu putință, scrie Politico.

Deputații europeni au respins raportul final al parlamentarului Peter Liese privind extinderea și revizuirea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii – o parte cheie a pachetului legislativ privind clima „Fit for 55” al Comisiei Europene – cu 340 de voturi împotrivă, 265 de voturi pentru și 34 de abțineri, provocând scandal în plen.

Legislatorii au fost apoi de acord să trimită textul, alături de rapoarte interconectate care se ocupă de taxa de frontieră pe carbon și Fondul pentru climatul social, înapoi la comisie.

Mișcarea de a ucide raportul ETS a venit după ce europarlamentarii au adoptat o serie de amendamente promovate de Partidul Popular European, de centru-dreapta, și de aliații săi, care ar fi dus la reduceri mai slabe ale emisiilor decât cele propuse de comisia de mediu luna trecută și ar fi întârziat eliminarea treptată a emisiilor de carbon.

Comitetul ENVI a susținut o abordare care ar fi redus emisiile în sectoarele acoperite de ETS cu 67% până în 2030, în creștere față de cele 61% ale Comisiei.

Poziția pe care Parlamentul pare să o adopte ar atinge pragul de 63%. Dar aceasta include o reducere unică mai lentă a creditelor de carbon, eliminând 70 de milioane de pe piață în 2024 și 50 de milioane în 2026, în loc de cele 117 milioane ale Comisiei, în 2024. Deputații de stânga au declarat că aceasta ar fi o „linie roșie” , deoarece ar rezulta în mai multe emisii pe termen scurt.

După ce amendamentele conservatorilor au fost adoptate, socialiștii și democrații de centru-stânga au cerut o pauză de trei minute și au decis să voteze întregul raport, mai degrabă decât să permită trecerea unei versiuni slăbite.

Liese, de la PPE, era furios. „Este o zi proastă pentru acest Parlament”, a spus el.

Liderul S&D, Iratxe García, a răspuns: „Nu poți cere un vot de la extrema dreaptă pentru a reduce ambițiile (n.r. reformatoare) și apoi să ne ceri nouă votul pentru a o susține amendamentele în ansamblu”.

Parlamentul European, critici la adresa Turciei. Declin al libertăţilor fundamentale, al democraţiei şi statului de drept

Parlamentul European a criticat deteriorarea statului de drept în Turcia.

Critici dure la adresa Turciei. Parlamentul European a avertizat marţi împotriva degradării situaţiei drepturilor omului în Turcia, solicitând eforturi reale de la Ankara fără de care nicio perspectivă de reluare a negocierilor de aderare la UE nu ar fi posibilă, relatează Agerpres, citând AFP.

Cu 448 de voturi (67 de voturi împotrivă, 107 abţineri), deputaţii au adoptat un raport care deplânge declinul libertăţilor fundamentale, al democraţiei şi statului de drept în Turcia şi insistă asupra lipsei de voinţă politică pentru a duce la îndeplinire reformele necesare în acest domeniu.

Parlamentul şi instituţiile europene nu trebuie să tacă în faţa actualei spirale autoritare în care se scufundă ţara, a susţinut în cursul unei dezbateri, luni seară, europarlamentarul socialist spaniol Nacho Sanchez Amor, autorul raportului.

În timp ce Parlamentul European consideră esenţială cooperarea UE-Turcia şi recunoaşte o îmbunătăţire recentă a relaţiilor cu Ankara, un mediator important în războiul din Ucraina, el insistă asupra problemelor constante care apar cu statele membre vecine, în special Cipru şi Grecia.

Parlamentul European deplânge, de asemenea, obiecţiile Turciei faţă de aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, solicitând ca cererile acestor ţări să fie examinate cu bună-credinţă.

Ankara blochează intrarea Suediei şi a Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, acuzând aceste două ţări scandinave că adăpostesc terorişti ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi aliaţi ai acestora.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat marţi că Finlanda şi Suedia trebuie să îşi modifice legislaţia pentru a putea adera la NATO, în caz contrar Turcia urmând să facă uz de dreptul său de veto, transmite Reuters.

Ankara a obiectat încă din 13 mai faţă de primirea în Alianţă a celor două ţări nordice, pe motiv că acestea acceptă pe teritoriul lor persoane legate de grupări considerate teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Un alt motiv invocat este că Finlanda şi Suedia au sistat în 2019 exporturile de armament către Turcia, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News