Viitura de pe Dunăre a inundat Budapesta. Când ajunge în România. Ministrul Mircea Fechet: Digurile sunt verificate

"După estimările specialiștilor, viitura ar trebui să ajungă în România fie pe data de 28, fie pe data de 29, în condițiile în care mâine, la Budapesta, vom avea un vârf de debit. Am discutat cu colegii mei care m-au asigurat că digurile sunt verificate și că ele cu siguranță vor rezista încă o dată, așa cum au rezistat la viituri și mai mari. Aș aminti aici anul 2007, anul 2013, anul 2014.

Însă am dispus reverificarea fiecărui metru de dig pentru a fi siguri că nu ne-a scăpat ceva și avem aproape 1.200 km de dig ce va fi reverificat până în data de 28. De asemenea, am dispus ca toate Centrele de Regionale de Intervenție de Urgență - și am văzut deja vreo două - să fie pregătite pentru a putea pune la dispoziția colegilor de la Apele Române sau oricăror alte entități echipamente, utilaje, personal", a spus Mircea Fechet, la Digi 24.

De ce a spus că la Fetești este un punct critic

"M-am referit la anumite zone unde, în trecut, fie am avut o eroziune a digului, fie pur și simplu am avut infiltrații ca urmare a debitelor mari. În niciun caz, situația de la Budapesta nu se poate repeta în România. Ei sunt într-un alt scenariu, au depășit deja cota de inundații. Acest lucru nu se va întâmpla, în niciun caz, în România. Este adevărat că suntem precauți, mai ales în prima parte a sectorului de Dunăre, de la Calafat până la Zimnicea, la fel cum suntem precauți și în Delta Dunării, unde există un risc mai mare decât pe alte porțiuni să avem zone mai sensibile.

Însă, după toate estimările specialiștilor, debitul maxim pe care îl vom avea la sfârșitul acestei luni va fi comparabil cu debitul pe care l-am avut în luna decembrie a anului 2023, poate chiar și cu cel din luna ianuarie din anul acesta, unde n-am avut niciun fel de problemă", a spus ministrul Mediului.

Întrebat dacă vor fi localități unde vor fi persoane evacuate din case, acesta a dat asigurări că "în niciun caz, pe scenariile pe care le avem la acest moment, nu vom fi nevoiți să evacuăm persoane, așa cum s-a întâmplat în 2007."

"Suntem în afara oricărui pericol"

"Să știți că, spre deosebire de cursuri de apă mici, unde de la o oră la alta pot exista evoluții semnificative... Vă dau exemplu în județul Galați, pe râul Suhu - la ora 23:00 era apa de 47cm, iar la ora ora 24:00 apa ajunsese la 3,5 m. În ceea ce privește Dunărea, vreau să vă spun că noi știm mereu ce se întâmplă peste o săptămână, uitându-ne la debitul de la Budapesta, la care bineînțeles că adăugăm și debitele afluenților din aval de Budapesta - mă refer la cele trei cursuri de apă principale din Serbia: Sava, Trava și Morava Mare, la fel cum ne uităm cu atenție și la ce vine de pe Tisa.

Însă, având toate aceste cifre la dispoziție, putem să spunem că suntem în afara oricărui pericol, cel puțin în următoarea săptămână, pentru că aceste informații le avem la acest moment, după care urmează o scădere a acestor debit", a declarat Mircea Fechet.

Inundațiile din 2006

Cele mai multe recorduri din ultimii 30 de ani privind creşterea debitelor Dunării au fost stabilite în luna aprilie 2006. Atunci, la Staţia Hidrometrică Baziaş, fluviul a avut un debit maxim istoric de 15.800 metri cubi/secundă. Aceeaşi valoare a debitului Dunării a fost atinsă, în aprilie 2006, şi la staţiile hidrometrice din Drobeta-Turnu Severin şi Gruia. La Corabia, în acelaşi interval de timp, debitul maxim al Dunării a atins 16.000 metri cubi/secundă, iar la Chiciu Călăraşi, a fost înregistrat la 16.200 metri cubi/secundă, scrie Agerpres. În urma creşterii debitului fluviului din aprilie 2006, peste 1.100 de kilometri pătraţi au fost inundaţi de-a lungul sectorului românesc al Dunării.

Un număr de 12 judeţe au fost afectate în 2006 de apele Dunării, 65.000 de hectare de terenuri arabile au fost inundate, în jur de 15.000 de persoane au fost evacuate din 154 de localităţi, 8,4 kilometri de drumuri naţionale şi 597 km de drumuri locale au fost deterioraţi, potrivit inundatii.ro. Localitatea Rast din judeţul Dolj a fost inundată aproape în totalitate, 100 de case fiind distruse. Durata viiturii a fost de 60 de zile, cea mai mare din istorie.

Printre cauzele inundaţiilor produse de Dunăre în 2006, au fost precipitaţiile abundente suprapuse peste topirea stratului de zăpadă, depus în luna martie în zona alpină. La acestea s-a adăugat producerea aproape simultană de viituri pe afluenţi ai Dunării, în amonte de intrarea în ţară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News