Jumătate din populația țării se luptă acum să găsească hrană, deoarece infracționalitatea și inflația provoacă o "criză în toată regula", spun ONG-urile și instituțiile statului.
Publicitate
Jumătate dintre haitieni se confruntă zilnic cu dificultăți în a găsi hrană, pe măsură ce violența bandelor și lipsa legii provoacă „cea mai gravă criză alimentară din emisfera vestică”, arată un raport.
Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și organizațiile sale partenere estimează că 5,4 milioane de haitieni întâmpină acum dificultăți în a-și procura suficientă hrană în mod regulat, un record pentru națiunea din Caraibe. De asemenea, este cea mai mare proporție de oameni afectați de nesiguranță alimentară din lume, a declarat PAM. Cifra sugerează că încă 600.000 de persoane au ajuns la nivelul de „criză” alimentară, față de ultimele vârfuri înregistrate mai devreme în acest an și în 2023.
O coaliție formată din 12 agenții umanitare de top a cerut acțiuni imediate pentru a atenua criza alimentară în creștere, întrucât controlul bandelor asupra drumurilor principale blochează aprovizionarea cu alimente și provoacă creșteri masive de prețuri.
„Fără acțiuni imediate, criza foametei din Haiti va continua să se adâncească, cu consecințe devastatoare pentru milioane de persoane vulnerabile”, au avertizat grupurile societății civile din Port-au-Prince, inclusiv Action Against Hunger, Save the Children și Mercy Corps, într-o scrisoare deschisă.
În urmă cu zece ani, doar 2% din populația Haitiului se confrunta cu nesiguranță alimentară, însă țara a fost aruncată în haos după ce președintele său, Jovenel Moïse, a fost asasinat în 2021, iar bandele au preluat controlul asupra a peste 80% din capitală.
O explozie de violențe ale bandelor la începutul acestui an – care l-a forțat pe liderul interimar al Haitiului, Ariel Henry, să demisioneze – a dus la oprirea activităților portuare și aeroportuare, blocând aprovizionarea cu alimente în această țară dependentă de importuri.
Costul suplimentar al taxelor impuse de bande pe drumurile principale, combinat cu inflația și sărăcia tot mai profundă, au dus la situația în care hrana reprezintă până la 70% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, au declarat cele 12 ONG-uri.
Aprovizionarea din sudul Haitiului, o regiune esențială pentru distribuția de alimente, este blocată de luni de zile, a spus Angeline Annesteus, președintele Cadre de Liaison Inter-Organisations (Clio), o asociație formată din 80 de ONG-uri haitiene și străine.
„Deși piețele încă pot avea alimente, violența și inflația au făcut ca prețurile să devină inaccesibile pentru milioane de oameni”, a declarat Annesteus. „Ceea ce vedem în Haiti nu este o lipsă de alimente – este o criză totală de foame.”
Programul Alimentar Mondial a declarat că două milioane de haitieni se află acum la niveluri de foame „de urgență”, un pas înainte de foamete.
Grupurile de ajutor umanitar spun că părinții sunt nevoiți în mod constant să aleagă între a se hrăni pe ei înșiși sau pe copiii lor și că sunt îngrijorați în mod special de numărul tot mai mare de persoane strămutate, care sunt cele mai expuse riscului de malnutriție și bolilor care se răspândesc prin taberele de refugiați. Aproximativ 6.000 de haitieni riscă să moară de foame, se arată în raport.
Numărul persoanelor strămutate aproape s-a dublat în ultimele șase luni, depășind 700.000, unele dintre acestea căutând adăpost în școli și clădiri publice. Femeile și fetele sunt forțate să ofere servicii sexuale în schimbul hranei.
Grupurile de ajutor încearcă disperat să sprijine milioane de persoane aflate în nevoie, dar agențiile umanitare de alimentație și ONG-urile din Haiti se confruntă cu un deficit de finanțare de 230 de milioane de dolari (173 de milioane de lire sterline).
„Nu trebuie să ne întoarcem spatele celei mai grave crize alimentare din emisfera vestică. PAM face un apel urgent pentru sprijin larg, pentru a crește masiv ajutorul salvator pentru familiile care se luptă zilnic cu lipsa extremă de hrană, malnutriția în creștere și bolile mortale”, a declarat Cindy McCain, directorul executiv al PAM.
Kenya a trimis în iunie 400 de ofițeri de poliție în Haiti, ca parte a unei misiuni de securitate susținute de ONU, menită să combată bandele, dar misiunea a stagnat deoarece țările nu au oferit sumele necesare.
Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate, luni, pentru a prelungi misiunea cu încă un an, însă un plan propus de SUA și Ecuador de a transforma misiunea într-o forță oficială de menținere a păcii a ONU, care ar fi permis accesul la finanțarea internațională a organizației, a fost abandonat din cauza opoziției Chinei și Rusiei.
În prima jumătate a anului 2024, 3.661 de persoane au fost ucise în violențele din Haiti, a raportat săptămâna trecută biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu