EXCLUSIV  ”Violența în familie nu o să dispară niciodată”. Informații complete despre Ordinul de protecție provizoriu care te salvează

Ce este Ordinul de protecţie provizoriu, când și cui se aplică?

Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, conform oficialilor din Poliția Română. 

Poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din probele obţinute și formularul de evaluare a riscului.

În cazul în care, ca urmare a evaluării situaţiei de fapt, se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii au obligaţia de a informa persoanele care susţin că sunt victime ale violenţei domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie de la instanță.

Ce măsuri pot fi dispuse prin Ordinul de protecție provizoriu

Prin ordinul de protecţie provizoriu emis de polițist se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie:

- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună, după evacuarea agresorului;

- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Mențiune precizată în Ordinul de protecție provizoriu

Ordinul de protecţie provizoriu va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dacă prin ordinul de protecţie provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, va fi informat și orientat către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat. În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate mai sus, acesta va fi condus de către echipa mobilă (echipa mobilă = reprezentanți ai serviciului public de asistență socială).

Obligaţiile şi interdicţiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecţie provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.

Perioada de 5 zile se calculează pe ore, adică 120 de ore de la momentul la care s-a emis ordinul de protecţie provizoriu.

Ordinul de protecţie provizoriu se comunică agresorului şi victimei

Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.

Procurorul de la parchetul competent decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu.

În cazul în care constată că nu mai este necesară menţinerea măsurilor de protecţie dispuse, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protecţie, cu menţionarea momentului de la care acestea încetează. Procurorul comunică acest lucru de îndată unităţii de poliţie care a înaintat ordinul de protecţie provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia.

Dacă procurorul confirmă necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu, va aplica o rezoluţie cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia.

Ordinul de protecție provizoriu poate fi prelungit

Procurorul va înainta apoi ordinul de protecţie provizoriu (OPP cu o durată de 5 zile), însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie (OP cu o durată de maxim 6 luni).

Durata iniţială (de 5 zile) pentru care a fost dispus OPP se prelungeşte, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie OP, cu informarea agresorului despre acest fapt.

Ordinul de protecţie provizoriu (OPP) poate fi contestat la instanţa de judecată competentă în termen de 48 de ore de la comunicare.

Ordinul de protecție – un instrument pentru apărarea tuturor victimelor, nu doar a celor care au relații de familie sau concubinaj cu agresorul

La inițiativa secretarului de stat Mihai Pașca, Ministerul Justiției a demarat procesul legislativ pentru extinderea categoriilor de beneficiari ai ordinului de protecție/ordinului de protecție provizoriu, limitat în prezent la victimele violenței domestice, se arată într-un comunicat de presă publicat recent. 

În acest sens a fost constituit un grup de lucru interministerial din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliței Române.

”Deși extrem de eficient și util – Ordinul de Protecție nu poate fi solicitat în forma de azi a legii decât pentru situații de violență domestică, ceea ce nu este suficient. Statul are obligația de a asigura protecția tuturor cetățenilor săi în fața oricărei situații de pericol, nu doar pentru acele situații în care violența se produce în cadrul familiei sau relațiilor asimilate acesteia. Ca avocat îmi era greu să explic oamenilor aflați în situații de hărțuire sau de pericol de ce nu pot obține din partea autorităților protecția acestui Ordin, deși el există ca instrument legal. Sunt convins ca aceeași frustrare au simțit-o și polițiștii sau magistrații care au întâlnit aceste situații în practică. Este timpul să îmbunătățim lucrurile, pentru a preîntâmpina tragediile pe cât posibil și nu doar a le constata, odată produse. Salut implicarea reprezentanților Inspectoratului General al Poliției Române – care duce greul aplicării Ordinelor de protecție și care va trebui să fie sprijinit în acest sens.  Mulțumesc și doamnei secretar de stat Luminița Popescu și doamnei director Monaliza Cârstea care s-au alăturat acestui efort, Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, în calitatea ei de inițiator al Ordinului de Protecție, în forma sa inițială”, a declarat Mihai Pașca, secretar de stat. 

Aproape 8.000 de ordine de protecție provizorii, emise de Poliția Română, în 2019

Pe parcursul anului 2019, la nivel național, polițiștii au emis 7.986 de ordine de protecție provizorii, dintre acestea 2.958 fiind transformate în ordine de protecție.

Cea mai parte a ordinelor de protecție provizorii a fost emisă la solicitarea victimelor, 39 la solicitarea altor persoane și 77 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens. Din punct de vedere al locului comiterii faptei, 66% dintre ordinele de protecție provizorii au fost emise pentru fapte comise în mediul urban.

De asemenea, instanțele judecătorești au emis 7.899 de ordine de protecție. Cele mai multe (7.146) au fost emise la solicitarea victimelor, 578 la solicitarea procurorului și 175 la solicitarea altor instituții.

Datele Ministerului Public pentru anul 2020

Conform datelor publicate de Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe parcursul anului 2020 au fost 1512 victime ale violenței în familie din care 1331 de inculpați au fost trimiși în judecată. 

40% din ordinele de protecție sunt încălcate

Statisticile Poliției Române arată că 40% dintre ordinele de protecție sunt încălcate. Concret, din cele peste 800 de femei care au cerut ajutor poliției în luna martie 2021, aproape jumătate au fost din nou căutate de agresori care au vrut să se răzbune, se arată într-un material Digi24.ro. 

"În perioada pandemiei, victima și agresorul sunt izolați în casă, agresorul are posibilitatea să își supravegheze și monitorizeze activitatea victimei și există posibilitatea ca victima să nu aibă cum să reclame", a declarat Comisar șef Angela Chirvăsuță, de la Institutul de Prevenire din cadrul IGPR.

De la violență domestică la depresie. Ce spun psihologii

Psihologul Radu Leca a explicat pentru DC News despre violența domestică și legătura cu depresia. 

”Violența în familie există dintotdeauna și nu o să dispară niciodată. Ea se bazează pe violența fizică realizată de făptaș când nu este văzut de ceilalți membrii ai familiei sau de față cu ei ca să dovedească faptul că este puternic. Și, în plan secundar, dar dominant, avem violența psihologică, ce se permanentizează în mod special înainte de divorț. Încercarea de dominare a partenerului prin violență psiho-emoțională aduce în prim-plan valoarea și imaginea de sine, în oglindă expuse. De exemplu partenerul este bun, cald, tandru, educat, făptașul spune despre el, extrem de vocal, că este rău, rece, absent, needucat. De ce? Ca să-l umilească și să-l facă dependent de el și de relație. Cea mai cunoscută frază de umilire și restartare negativă emoțională este: tu niciodată nu te vei descurca fără mine, să-ți spun și de ce: fiindcă nu poți. Nu ai cu ce să faci față la toate lucrurile din jurul tău. Eu te apăr de ce e rău, eu te susțin, eu sunt singurul care te-a acceptat așa cum ești. Violența psiho-emoțională se realizează în fiecare zi, până când partenerul cedează și intră în episod depresiv”, a explicat psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC News. 

Semnul care poate salva victimele violenţei domestice

Mariana Robea, directorul Fundaţiei Familia (ONG din Galaţi care se ocupă de îngrijirea victimelor abuzurilor domestice), a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre semnul care poate salva victimele violenţei în familie. 

"Palma ridicată este un semn de ajutor, cere salvare, aşa o văd eu, iar pumnul înseamnă violenţă, este clar. Semnul e foarte bine venit şi foarte bine făcut. Cine l-a gândit, l-a gândit foarte bine! Acum, totul se desfăşoară online, de la munca online, şcoala online, până la socializare între prieteni şi familii. Semnul este binevenit, pentru că poate fi folosit atunci când se discută despre alt subiect. Dacă agresorul este lângă tine în casă, nu poţi cere ajutor verbal, aşa că poţi lega semnul de un subiect legat de viaţa de zi cu zi şi poţi transmite un mesaj persoanei cu care vorbeşti, poţi cere ajutor, pentru că eşti abuzat fizic, psihic, etc. Semnul merge folosit oriunde, nu doar pe reţelele de socializare. Automat există şi riscul ca agresorul să recunoască semnul, fiind unul mediatizat. Dar fiind destul de scurt, îl poţi face într-un moment în care agresorul nu este atent. Nu e ceva care să necesite mult timp, e vorba de o secundă, maxim două, care pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte", a declarat Mariana Robea.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: Mariana Robea, Fundaţia Familia: "O secundă, diferenţa între viaţă şi moarte"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News