EXCLUSIV  Virgil Mihailovici, Asociaţia pentru Siguranţă Auto: "În impactul la o viteză de 155 km/h, organele se fac praf. Nu ştim ce conducem!". Exemplul Mercedes, după moartea prinţesei Diana

Zilele trecute, Poliţia Rutieră a desfăşurat o serie de controale la nivel naţional, într-un program numit Speed Marathon. Recordul la viteză a fost stabilit de un şofer surprins de aparatul radar cu o viteză de 173/km/h, într-o zonă unde limita legală era de doar 70km/h. Virgil Mihailovici a explicat pentru DC NEWS ce presupune o astfel de viteză pentru organismul uman. 

"Organismul uman nu a fost creat pentru viteză pe perioade îndelungate, să zboare şi să se scufunde. Când mergem pe jos şi facem un metru pe secundă, într-o oră parcurgem aproape 4 km. Când mergem cu 173/km/h, viteza creşte exponenţial. Mergem spre 50 de metri pe secundă (n.r. 48 m/s). În două secunde, deja parcurgem un stadion. Problema este că ne bazăm foarte mult pe maşină, dar nu ne bazăm pe ce ar trebui să ştim, ce facem noi cu maşina şi care sunt reflexele noastre la astfel de viteze. Nu ne-a învăţat nimeni să conducem de la 50 la 90 km/h, la 120 sau 130 km/h. Toată lumea a învăţat în trafic. Spre deosebire de şcolile de şoferi din Occident, unde oamenii învaţă, în spaţii adecvate, ce se poate întâmpla într-o situaţie de urgenţă în trafic. 

Să ne aducem aminte de accidentul prinţesei Diana, care s-a produs la o viteză de la 100 km/h în sus, conform computerului de bord. Mercedes a dat un comunicat prin care a spus, pentru prima dată în istorie, că nu poate garanta siguranţa unui pasager sau şofer la o viteză mai mare de 100 km/h. Energia cinetică la impact la o astfel de viteză la o maşină de o tonă se apropie de 400 de tone forţă. Este enorm. O mare parte este preluată de elementele de absorbţie ale maşinii, dar o mică parte, care este foarte puternică, este preluată de organism. 

Dacă nu purtăm centura, dacă vorbim la telefon, dacă nu suntem atenţi o secundă, două, deja lucrurile sunt scăpate de sub control. 

Cercetările IML au arătat că la un impact frontal la o viteză de 155 km/h, organele victimelor sunt făcute praf. Atât de mare este forţa!", a declarat Virgil Mihailovici pentru DC NEWS.  

Educaţia rutieră, abandonată pentru că era "de sorginte comunistă"

"Începând din 1950, exista o politică de stat în privinţa educaţiei rutiere. Adică existau nişte lecţii pentru copii. De la clasele 1-4 şi 5-8, pe două cicluri. Faptul că exista o asemenea posibilitatea însemna o strategie, instructori, manuale, lecţii fizice reale, făcute în trafic lângă şcoală. Să nu uităm că traficul a fost şi este creat pentru adulţi. În realitate, copiii până în 14 au nevoie doar de două indicatoare: semafor şi trecere de pietoni. Restul nu le sunt utile. 

Înainte, era bun şi faptul că existau patrule şcolare la fiecare şcoală. Astea aveau rolul, înainte de începerea orelor, să oprească maşinile la trecerea de pietoni şi să permită copiilor să treacă strada în siguranţă.

În şcolile de şoferi se făceau trasee de noapte, poligon, mult mai multe decât se face astăzi. E adevărat, pe nivelul tehnicii de atunci. 

După 1990, am desfiinţat educaţia rutieră, că s-a spus că este de sorginte comunistă. Ca şi cum matematica şi alte ştiinţe au ideologie. S-a renunţat la educaţia aceasta pentru copii, în condiţiile în care traficul a crescut de nenumărate ori. S-a renunţat la pregătirea din şcolile de şoferi pe modelul vechi, şi nici nu s-au făcut adaptări pe modelele noi", a mai spus preşedintele Asociaţiei pentru Siguranţă Auto.

"Nu ştim ce conducem"

"Orele de pregătire nu se fac cu accent pe partea tehnică a maşinii. Noi nu ştim ce conducem. Ne închipuim că dacă am învăţat pe o maşină şi trecem pe alta, ştim ce conducem. Nu e aşa. 

Studiile arată, la nivel mondial, că eroarea umană este de vină pentru producerea accidentelor în proporţie de 98 la sută. De aici trebuie să înceapă pregătirea. 

Deci noi nu ştim ce conducem, nu ştim cum funcţionează. Aşteptăm totul de la maşină, dar nu ştim ce poate ea. Totul depinde de pregătirea noastră. Ceea ce nu există. Nu se face! Totul învăţăm pe pielea noastră în trafic. Suntem deficitari aici, şi vom fi în continuare, pentru că lucrurile nu se îmbunătăţesc", a concluzionat Virgil Mihailovici. . 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News