Virusul CCHF a ajuns în Europa. Rata mortalității poate ajunge la 40%

Un virus rar, capabil să omoare unul din trei pacienți, a ajuns în Europa, mai exact în Spania, unde autoritățile naționale au confirmat un caz de febră hemoragică Crimeea-Congo (CCHF). 

Virusul CCHF aparține genului Nairovirus, familia Bunyaviridae, un virus cu o rată a mortalității care poate ajunge la 40% și se transmite prin mușcături de căpușe și animale.

Provoacă febră mare, durere, greață și vărsături, de obicei la 3-4 zile după infecție. Transmiterea de la om la om poate avea loc în contact cu sângele, secrețiile, organele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate.

Infecțiile nosocomiale pot apărea și din cauza sterilizării necorespunzătoare a echipamentului medical, reutilizarii acelor și contaminării consumabilelor.

OMS a catalogat virusul cu potențial epidemic ridicat

OMS a inclus CCHF pe lista bolilor cu cel mai mare risc pentru sănătatea publică din cauza potențialului său epidemic și a disponibilității limitate a tratamentului, potrivit Europa Today.

”Virusul se transmite în principal prin mușcătura de căpușe infectate din genul Hyalomma.

H. Marginatum și H.Lusitanicum sunt principalii vectori potențiali în Spania, iar prezența căpușelor infectate a fost demonstrată în Castilla y León, Madrid, Castilla-La Mancha, Extremadura și Andaluzia”, explică José Ramón Arribas (Hospital Universitario La Paz) și María Paz Sánchez-Seco (Instituto de Salud Carlos III), în cartea ”Boli infecțioase în 2050".

Scenariul cel mai rău, care nu poate fi exclus, ar fi ca până în 2050 Spania să aibă o evoluție similară cu cea a altor țări precum Turcia, unde primul caz a fost diagnosticat în 2002 și peste 9.000 de cazuri confirmate de CCHF au fost diagnosticate în 2015.

Virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo este endemic în Africa, Balcani, Orientul Mijlociu și țările asiatice la sud de paralela 50 de nord. Până în prezent, Spania este singura țară din Europa de Vest care a înregistrat cazuri indigene de această boală. 

Primele cazuri umane au fost diagnosticate în 2016.

Deși un vaccin inactivat împotriva CCHF a fost dezvoltat și utilizat la scară mică în Europa de Est, în prezent nu există un vaccin sigur, eficient și disponibil pe scară largă pentru uz uman.

În absența dozelor, singura modalitate de a reduce riscul de infecție la om este conștientizarea factorilor de risc și educarea oamenilor cu privire la măsurile care pot fi luate pentru a reduce expunerea la virus.

Citește și:

Dr. Adrian Marinescu, despre noul val COVID-19: Să nu mai intrăm în panică

„Avem o experiență bogată și primul lucru pe care nu trebuie să-l facem este să mai intrăm în panică sau să mai fie o abordare care să se refere, cumva, la o presiune psihologică, din punctul meu de vedere”, a spus medicul Adrian Marinescu la Antena 3.

„Să avem o altă abordare decât am avut până acum. Abordarea prudentă nu înseamnă abordarea care să presupună obligativitate. Recomandarea legată de mască cred că este o recomandare fermă și pe care putem să o folosim în acest moment, când vorbim totuși de un număr mare de cazuri. Această recomandare nu presupune obligativitate și din punctul meu de vedere trebuie făcută pentru protecție”, a mai zis medicul Adrian Marinescu.  

Ministerul Sănătăţii: Aproape 10.000 de cazuri noi de COVID; rata de infectare în Capitală - 7,5

Un număr de 9.802 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 2.551 mai puţine faţă de ziua anterioară, a anunţat, miercuri, Ministerul Sănătăţii.

Conform ministerului, 1.900 dintre cazurile noi din ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 sunt în Bucureşti - 2.197 şi în judeţele Cluj - 612, Timiş - 457, Prahova - 442, Sibiu - 431, Ilfov - 421, Braşov - 419.

Cea mai mare incidenţă este în Bucureşti - 7,5, urmată de judeţele Cluj - 5.95, Ilfov - 5,33, Constanţa - 4,79, Braşov - 4,54.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.840 de teste RT-PCR (3.457 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.383 la cerere) şi 24.134 teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.295.201 de teste RT-PCR şi 10.669.394 teste rapide antigenice.

În total, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.011.711 de cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 146 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News