”Vitamina” împotriva accidentelor vasculare. Aspirina dăunează mai mult decât ajută, avertizează experţii
Timp de trei decenii, United States Preventive Services Task Force, un grup de experţi independenţi şi influenţi, a analizat dovezile din ce în ce mai numeroase privind utilizarea aspirinei pentru prevenirea primelor atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.
Luna trecută, a emis cele mai recente recomandări privind utilizarea aspirinei, primele din ultimii şase ani.
Grupul de experţi i-a avertizat pe adulţii de peste 60 de ani să nu înceapă un regim de aspirină pentru prevenirea primară, potrivit New York Tmes.
„Aceasta cauzează posibile prejudicii grave", în special, un risc crescut de sângerare internă, a declarat Dr. John Wong, membru al grupului de lucru. „Iar aceste prejudicii sunt mai mari decât am crezut în 2016". Dr. Wong este medic de îngrijire primară şi director ştiinţific interimar la Centrul Medical Tufts din Boston. Sângerarea în cauză apare de obicei în tractul gastrointestinal, dar poate include şi sângerări cerebrale şi accidente vasculare cerebrale hemoragice. Deşi riscurile sunt scăzute, sângerările majore au apărut la 1% sau mai puţin dintre persoanele în vârstă care au luat aspirină în studiile din 2018, acestea cresc odată cu vârsta.
Pentru persoanele de peste 60 de ani, conform ghidurilor grupului de lucru, sau 70 de ani, conform recomandărilor cardiologilor, riscurile de a începe administrarea de aspirină depăşesc acum beneficiile. Acest lucru este valabil în special pentru persoanele cu antecedente de sângerare, de exemplu din cauza ulcerului sau a anevrismelor, sau pentru cele care iau medicamente precum anticoagulante, steroizi sau antiinflamatoare precum ibuprofenul sau naproxenul. ”Prevenţia primară" se referă la pacienţii care nu au avut niciodată un atac de cord sau un accident vascular cerebral şi nu au boli de inimă. Tensiunea arterială ridicată nu este considerată boală de inimă.
Acest grup este punctul de interes al studiului. Persoanele care iau aspirină pentru prevenţie secundară, pentru că au avut deja un atac de cord, un accident vascular cerebral sau o intervenţie precum stenting sau operaţie de bypass, se confruntă cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare ulterioare, iar aspirina ar putea rămâne parte a tratamentului lor.
Pentru adulţii cu vârste cuprinse între 40 şi 59 de ani, beneficiul administrării zilnice de aspirină ar fi mic, a concluzionat grupul de lucru. Aceştia ar putea alege să înceapă un regim de aspirină zilnic dacă, pe baza unor calculatoare de sănătate utilizate pe scară largă, se confruntă cu un risc de 10 sau mai mare de boli cardiovasculare în următorul deceniu, dar aceasta ar trebui să fie o decizie individuală.
Va fi nevoie de timp pentru ca aceste noi atenţionări să ajungă la public. Aproximativ o treime dintre americanii de peste 40 de ani iau deja aspirină, potrivit unui studiu din 2019. În rândul celor de peste 70 de ani, mai mult de 45 la sută iau aspirină pentru prevenirea primară, ceea ce reprezintă probabil o utilizare excesivă semnificativă.
„Mulţi oameni nici măcar nu se gândesc la aspirină ca la un medicament, se gândesc la ea mai degrabă ca la o vitamină", a declarat Dr. Amit Khera, director de cardiologie preventivă la University of Texas Southwestern Medical Center, potrivit Mediafax. „Dar doar pentru că este de vânzare fără prescripţie medicală, nu înseamnă că nu este un medicament cu beneficii şi riscuri”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
