EXCLUSIV Vlăduța Lupău, Costi Ioniță și Jador, lovitură pentru intelectuali de 1 Decembrie, Ziua Națională
Ați sărit degeaba pe Vlăduța Lupău, Costi Ioniță și Jador. Românii, de Ziua Națională, i-au adus pe locul 1 pe Youtube în trending. Maneaua „Marea e lumea”, lansată în apropierea zilei de 1 Decembrie, a strâns aproximativ patru milioane de vizualizări. Și numărul tot crește.
În videoclip, Vlăduța Lupău, Costi Ioniță și Jador au avut ideea să integreze imagini cu mari români. Au sărit ca arși intelectualii că vai, se răsucesc în mormânt Mihai Eminescu, Gheorghe Botezatu, Petrache Poenaru, Gheorghe Pănculescu, Ion Cantacuzino, Ivan Patzaichin și Alexandru Ioan Cuza că apar într-un videoclip cu manelari. Extraordinar... Ba este o idee foarte bună. Găsiți o metodă mai inteligentă astfel încât românii să știe, de exemplu, cine a fost Gheorghe Pănculescu? Dacă din milioanele de persoane care au văzut videoclipul, măcar 100 dintre ele au căutat pe Google cine sunt Gheorghe Pănculescu și Gheorghe Botezatu mi se pare un mare câștig.
Și, dacă în plină pandemie, mai aflăm, chiar dintr-o manea, dacă nu știam, și că un mare român a descoperit un vaccin mi se pare cu atât mai genial. Poate așa înțelegem și importanța vaccinării împotriva Covid-19 în zilele noastre. Dacă un român, în urmă cu un secol, a inventat un vaccin, cum ar fi antiholeric, poate înțelegem că serurile nu sunt făcute doar de străini pentru a-i omorî pe cei din Grădina Maicii Domnului.
Ioan Cantacuzino, inventatorul vaccinul antiholeric și cel care a introdus vaccinarea anti-tubercolază în România
Ioan Cantacuzino a fost profesor de medicină experimentală la Facultatea de Medicină, din București (1901 - 1934), director general al Serviciului Sanitar al României (1907 - 1910), director al Institutului de Seruri și Vaccinuri, din București, Ministru al Sănătății, în perioada 1931 - 1932.
VEZI ȘI: Ce zodie este Dumnezeu? Cea mai mare curiozitate a românilor
Renumite universități i-au acordat titlul de Doctor honoris causa - Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932) și Bordeaux (1934). Vocația sa de fondator și de mare organizator a fost demonstrată prin înființarea de instituții - Laboratorul de Medicină Experimentală (1901), din cadrul Facultății de Medicină din București, Institutul de Seruri și Vaccinuri, din București (1921), care îi poartă numele, - și publicații - "Revista științelor medicale" (1905), "Annales de biologie" (1911) și "Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie" (1928). Este fondatorul Școlii românești de imunologie și patologie experimentală.
Ioan Cantacuzino a fost membru în Comitetul de Igienă al Ligii Națiunilor (1923), al Academiei Române, al Societății de Biologie, din Paris, al Societății de Patologie Exotică, din Paris, și al Academiei de Științe, din Paris.
Savantul român a desfășurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerica, imunizarea activă, împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei.
Începând cu anul 1896, și-a publicat lucrările despre sistemele și funcțiile fagocitare în regnul animal.
A studiat și rolul fenomenelor electrice în mecanismele imunitare
A fost un remarcabil organizator al luptei antiepidemice, calitate pe care a demonstrat-o și în campania împotriva tifosului exantematic și holerei, în timpul Primului Război Mondial (1916 - 1917). A organizat și primele campanii antimalarice, din România, fiind un pionier european al acestor acțiuni.
Pe baza concluziilor cercetărilor sale, privind vibrionul holeric, Ioan Cantacuzino a inventat o metodă de vaccinare antiholerică (numită "Metodă Cantacuzino"). Această metodă apreciată de forurile internaționale, de specialitate, este și astăzi folosită în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.
Pe baza unor procedee originale și sub îndrumarea sa, au fost fabricate, în România, însemnate cantități de produse biologice, folosite în campaniile de prevenire și combatere a epidemiilor.
Datorită lui Ioan Cantacuzino, România a fost a două țară din lume, după Franța, care a introdus, în 1926, vaccinul BCG ("Bacilul Calmette-Guérin"), având germeni cu virulență atenuată, pentru vaccinarea profilactică contra tuberculozei, a nou-născuților.
Și da, istoria se poate învață și prin manelizare, așa că puteți da play fără mari probleme, mai ales că la școală nu-mi amintesc să-mi fi zis nimeni cine a fost Ioan Cantacuzino. Și am fost la un colegiu de top în România - Colegiul Național B.P.Hasdeu, nu în vreun liceu părăsit cu trei elevi prin el și ăia repetenți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
