"Vocea Rusiei", lui Chifu: ingerințele vin de la Bruxelles sau Washington, nu de la Moscova

Atacul consilierului prezidențial, Iulian Chifu, la adresa unor oficialități ale Federației Ruse și a postului "Vocea Rusiei" nu a rămas fără răspuns. Site-ul în limba română al postului de știri dedică un întreg articol atacului consilierului lui Traian Băsescu.

Reacția postului rusesc vine după ce Chifu a afirmat că "Vocea Rusiei" a fost în 2012 un instrument de propagandă, dezinformare şi ingerinţă în politica românească prin incitarea la scandal între Traian Băsescu şi Guvern.

 "Am putut vedea, într-adevăr, faptul că acest post public rus a devenit un instrument tot mai des utilizat de presiune şi manipulare publică în România. Parţial pentru că a fost utilizat de unii actori în perioada electorală. Parţial pentru că media a privit-o ca pe o ciudăţenie şi a promovat audienţa din jurul acestui fenomen. Cred totuşi că ne-am făcut rău singuri supralicitând şi dând importanţă acestui instrument de propagandă şi dezinformare, în orice caz de ingerinţă în politica românească", spune Iulian Chifu.

 De Ce News îl redă integral răspunsul postului "Vocea Rusiei":

"Declaraţiile consilierului prezidenţial Iulian Chifu prezintă interes doar din două puncte de vedere. Pe de o parte, aceste declaraţii relevă starea absolut jalnică a echipei de „experţi” care au o influenţă disproporţional de mare asupra politicii externe ale României.

Analiza „viziunii” domnului consilier asupra politicii externe a Federaţiei Ruse va face obiectul unui alt material. În acelaşi timp, nu pot fi ignorate acuzaţiile pe care Iulian Chifu le-a adus postului de radio Vocea Rusiei.

Aceste acuzaţii nu pot fi ignorate, dar nici pot fi luate în serios. Iulian Chifu ignoră cu desăvârşire câteva aspecte cruciale, atât de ordin mediatic cât şi de ordin politic. Consilierul prezidenţial nu este deranjat de faptul că ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a comparat victoria USL în cadrul alegerilor parlamentare cu victoria partidului lui Adolf Hitler la alegerile din 1933, iar acesta este doar un singur exemplu dintr-o multitudine de afirmaţii făcute de presa germană. Postul de radio Deutsche Welle a catalogat guvernul Ponta drept un „guvern de penali, de sfertodocţi, de incompetenţi” şi domnul Chifu nu vede nicio problemă în legătură cu aceste afirmaţii. În cazul presei occidentale, rusofobul de serviciu al Palatului Cotroceni acceptă existenţa dreptului la opinie, dar refuză să accepte existenţa acestui drept în cazul site-ului Vocea Rusiei. Iulian Chifu dă dovadă de ipocrizie cruntă şi, probabil, incurabilă.

 Referitor la „ingerinţă” şi „amestecul în treburile interne ale unui stat”, domnul Chifu a greşit în mod cert adresa la care a lansat acuzaţiile. Ambasadorul Federaţiei Ruse nu s-a implicat în campania electorală şi nu a făcut „vizite neoficiale” la Victor Ponta. Textul „actului de coabitare” semnat de Victor Ponta şi Traian Băsescu a fost tradus din limba engleză şi nu din limba rusă. Jose Manuel Barroso l-a forţat pe premierul român să accepte un dictat extern sub forma celor 11 porunci. Voturile a şapte milioane de alegători români au fost aruncate la gunoi şi o ţară întreagă a văzut ingerinţa şi dictatul germano-american, care se observau cu ochiul liber, fără a mai fi nevoie de „sugestii de la Moscova”. Nu Vocea Rusiei a creat curentul eurosceptic în România, l-a creat chiar Vestul prin acţiunile sale. Dacă Iulian Chifu este deranjat de ingerinţele unor puteri străine în politica românească, ar fi mult mai logic să se adreseze la Washington sau la Bruxelles, nu la Moscova.

 Este clar că Vocea Rusiei provoacă alergie la Cotroceni. Alergia este atât de mare încât consilierul prezidenţial pe probleme de securitate îşi petrece ziua de duminică, 30 decembrie, lansând declaraţii dedicate postului nostru de radio. Rusofobii de serviciu de la Cotroceni sunt deranjaţi de faptul că în spaţiul mediatic românesc a apărut o sursă de informare care se află în afara ariei de influenţă a celor care trag sforile în România. De exemplu, Vocea Rusiei poate să-şi permită să abordeze subiectul redevenţelor microscopice plătite de Petrom şi să cuantifice pierderile statului din privatizarea petrolului românesc (Statul român a pierdut 20 miliarde de dolari prin privatizarea Petrom), fără să existe riscul ca Petrom să ne „taie” publicitatea, aşa cum s-a întâmplat în cazul Realitatea TV. Vocea Rusiei nu poate fi sancţionată de CNA, pentru că internetul este liber. Proprietarul postului nostru de radio este statul rus, iar Rusia nu este şantajabilă de la Bucureşti. Această situaţie îl nelinişteşte pe Iulian Chifu şi este de înţeles. Totodată, Vocea Rusiei a oferit şi va oferi în continuare cititorilor noştri posibilitatea de a-şi exprima deschis opiniile şi a prezenta informaţiile pe care mass-media din România nu le va publica vreodată. Pentru echipa de la Cotroceni, această situaţie deschide riscuri absolut inedite. „Dosare” şi „scandaluri” pe care le credeau „îngropate” şi „uitate” pot ieşi la suprafaţă la momentul cel mai nepotrivit. Adevărul doare. Există mulţi consumatori de media care s-au săturat de propaganda occidentală şi doresc să vadă şi un alt punct de vedere, având posibilitatea să tragă propriile concluzii. Acest trend există la nivel global şi el nu poate fi inversat prin declaraţia unui consilier prezidenţial care prin 1993 se ocupa de reportaje despre „găini care nasc pui vii”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News