Volodimir Zelenski anunță că nu este bolnav, așa cum se vehicula. Hackerii ruși ar fi de vină pentru dezinformare

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat joi o înregistrare video pe Instagram din biroul său pentru a-i asigura pe ucraineni că se simte bine, calificând drept fake al hackerilor ruşi o informaţie difuzată anterior că ar avea probleme de sănătate şi ar fi spitalizat, potrivit agenţiilor de presă Reuters şi Liga.

Zelenski (44 de ani) a făcut aceste remarci în aceeaşi zi în care Kremlinul respinsese ceea ce calificase drept informaţii false despre o presupusă boală a lui Vladimir Putin.

Postarea lui Zelenski pe Instagram a apărut după ce o companie media ucraineană anunţase că hackerii au difuzat o informaţie falsă despre starea de sănătate a preşedintelui ucrainean la posturile sale de radio în urma unui atac cibernetic.

La 21 iulie a fost comis un atac cibernetic asupra serverelor şi reţelelor posturilor de radio TAVR Media, precizează Liga. Acest grup administrează nouă posturi de radio de top: Hit FM, Radio ROKS, KISS FM, Radio RELAX, Melodia FM, Naşe Radio, Radio JAZZ, Classic Radio şi, mai recent, Radio Bayraktar.

În urma acestui atac, hackerii ruşi au difuzat la posturile de radio informaţia că Volodimir Zelenski s-ar afla la terapie intensivă, iar atribuţiile sale au fost preluate de preşedintele Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Ruslan Stefanciuk.

"Astăzi, Rusia a lansat mai multe informaţii false că statul (ucrainean) nu ar mai fi controlat de preşedintele Zelenski, deoarece acesta s-ar afla în spital sau, mai exact, la terapie intensivă din cauza unei 'probleme grave de sănătate' ", a ironizat preşedintele ucrainean.

"Aşadar, iată-mă în biroul meu şi nu m-am simţit niciodată aşa de bine ca acum", a spus el, stând la un birou şi purtând un tricou kaki. "Şi vestea proastă pentru cei care se ascund în spatele unor astfel de ştiri false este că nu sunt singur. Suntem 40 de milioane (de ucraineni)", a adăugat el.

Într-o aparentă trimitere la vârsta lui Putin, el a spus:"Şi cu tot respectul pentru bătrâneţe, 44 nu este (aproape) de 70".

Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie, nu a reacţionat deocamdată la ironia lui Volodimir Zelenski, notează Reuters.

Aceasta nu este prima încercare a hackerilor ruşi de a răspândi informaţii false despre Zelenski de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, notează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, amintind că, în aprilie, aceştia reuşiseră să intre în direct într-un telemaraton, difuzând informaţia despre asasinarea preşedintelui ucrainean şi încercuirea Kievului.

În martie, un alt atac al hackerilor a fost comis la televiziunea publică ucraineană. În timpul ştirilor difuzate pe canalele 'Ukraina' şi 'Ukraina 24', a fost introdus un fals apel al preşedintelui Volodimir Zelenski care cerea armatei să depună armele, notează publicaţia citată, scrie Agerpres.

Kievul acuză marile companii financiare americane și europene de ”crime de război”

Guvernul de la Kiev a acuzat un grup dintre cele mai puternice instituții financiare din lume de ”crime de război” pentru sprijinul acordat Moscovei. 

Arătând cu degetul către marile bănci, Oleg Ustenko, consilier economic al președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, a acuzat marile companii financiare americane și europene că ”prelungesc conflictul și suferința” poporului ucrainean, ajutând autoritățile ruse să-și finanțeze exporturile de hidrocarburi și deci să dispună de resurse pentru a realiza invazia Ucrainei, potrivit Europa Today.

Ustenko a menționat în mod special cele patru grupuri financiare care au ajutat, din punctul lui de vedere, Moscova: HSBC, Citigroup, Crédit Agricole și JP Morgan. 

Principalele companii de comercializare a mărfurilor - Vitol, Trafigura, Glencore și Gunvor - sunt, de asemenea, inculpate pentru vânzările și achizițiile de petrol rusesc.

Oficial, companiile acuzate de Kiev aplică sancțiuni internaționale la literă. Totuși, este și adevărat că sancțiunile nu împiedică, cel puțin pentru moment, o serie de relații comerciale pe care marile bănci continuă să le aibă cu Rusia.

În acest impas, Ucraina amenință că după război va trage la răspundere companiile vizate în fața Curții Penale Internaționale. Deși această instanță nu are competența de a investiga acțiunile guvernelor și companiilor, poate urmări penal persoane acuzate de ”crime de război”.

Evoluția jurisprudențială s-ar putea întâlni la Kiev. Companiile internaționale, în conformitate cu regulile aprobate în ultimii ani, trebuie să țină cont de fapt de situația drepturilor omului și a respectului pentru mediu în țările cu care își desfășoară activitatea.

Banca franceză BNP Paribas, de exemplu, a intrat în miza justiției de la Paris pentru ”crime împotriva umanității” datorită activităților sale din Sudan în anii 2000. Un precedent care ar putea cântări asupra viitorului marilor bănci.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News