Vom avea sau nu centrale nucleare și pe gaz? Azi aflăm misteriosul plan al UE, Green Deal, privind energia verde UPDATE
După ce anul trecut Comisia Europeană a anunțat că se angajează ferm în reducerea emisiilor de carbo, prețurile gazelor au explodat, problemă la care s-au adăugat și tensiunile geopolitice cu Rusia. Însă, până la ora actuală, nu a fost făcut public planul pe care Uniunea Europeană îl va implementa efectiv, ci a prezentat numai liniile directoare.
UPDATE: Investiţiile în anumite centrale nucleare şi centrale pe gaze vor putea fi etichetate drept "sustenabile", conform regulilor prezentate miercuri de Comisia Europeană, un proiect care a provocat diviziuni în rândul statelor membre şi investitorilor, informează Reuters.
Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei adoptat miercuri de Comisia Europeană include activităţi economice suplimentare din sectorul energetic. Textul stabileşte, în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, condiţii clare şi stricte sub rezerva respectării cărora anumite activităţi din sectorul nuclear şi al gazelor naturale pot fi incluse ca activităţi de tranziţie alături de cele vizate deja de primul Act delegat privind atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, aplicabil de la 1 ianuarie 2022.
Condiții stricte
Aceste condiţii stricte sunt următoarele: atât în cazul sectorului gazelor naturale, cât şi al energiei nucleare, activităţile trebuie să contribuie la tranziţia către neutralitatea climatică; în cazul energiei nucleare, activităţile trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe în materie de securitate nucleară şi de mediu; în ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, activităţile trebuie să contribuie la tranziţia de la generarea energiei pe bază de cărbune către energia produsă din surse regenerabile. Condiţii suplimentare mai specifice se aplică tuturor activităţilor de mai sus şi sunt specificate în Actul delegat complementar adoptat astăzi.
De asemenea, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei introduce cerinţe specifice pentru întreprinderi, de a furniza informaţii privind activităţile lor în sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare. Din raţiuni de transparenţă, Comisia a modificat astăzi Actul delegat de completare a Regulamentului privind taxonomia în ceea ce priveşte obligaţiile de furnizare de informaţii, astfel încât investitorii să poată identifica activităţile din sectorul gazelor naturale sau al energiei nucleare care pot reprezenta oportunităţi de investiţii şi să poată face, aşadar, alegeri în cunoştinţă de cauză.
Citește și: România, trecere la energia verde, negocieri cu CE. Cîțu: Beneficiu pentru toată UE!
Odată ce va fi fost tradus în toate limbile oficiale ale UE, actul delegat complementar va fi transmis în mod oficial colegiuitorilor spre examinare. Aşa cum s-a întâmplat şi cu celelalte acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului privind taxonomia, Parlamentul European şi Consiliul (care au delegat Comisiei competenţa de a adopta acte delegate în temeiul Regulamentului privind taxonomia) vor avea la dispoziţie patru luni pentru a analiza documentul şi, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecţii la acesta.
Termenul poate fi prelungit
Ambele instituţii pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni. Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecţii cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puţin 72% dintre statele membre (şi anume cel puţin 20 de state membre), reprezentând minimum 65% din populaţia UE, pentru a putea formula obiecţii la actul delegat. Parlamentul European poate formula obiecţii cu condiţia unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorităţi a membrilor săi (adică cel puţin 353 de deputaţi).
Odată încheiată perioada de examinare şi cu condiţia ca niciunul dintre colegiuitori să nu fi formulat obiecţii, Actul delegat complementar va intra în vigoare şi se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023.
----
Știrea inițială: Uniunea Europeană va dezvălui, în sfârșit, modul în care va cataloga drept durabile investițiile în anumite proiecte de gaze naturale și nucleare, un plan care a divizat statele membre, pe măsură ce tranziția energetică intră în coliziune frontală cu realitatea politică.
Ziua de azi este una foarte importantă deoarece Comisia Europeană își anunță în sfârșit propunerea care va fi apoi analizată de guvernele naționale. Măsura a declanșat îngrijorări în rândul investitorilor cu privire la riscul de "greenwashing" (greenwashing este procesul de transmitere a unei impresii false sau de furnizare de informații înșelătoare cu privire la modul în care produsele unei companii sunt mai ecologice n.r.), iar politicienii din unele țări au criticat proiectul, spunând că ar putea afecta credibilitatea noilor norme ale UE și ar putea deturna banii de la sursele regenerabile.
Citește și: Punctele nevralgice ale economiei europene
Acest nou proiect a stârnit discuții aprinse și a scos la iveală vechile disensiuni din sânul Uniunii Europene. Țările de Jos și Danemarca se opun includerii gazelor naturale, deoarece nu se bazează pe astfel de centrale, în timp ce Germania, care renunță treptat la energia nucleară, a criticat eticheta verde pentru energia atomică. Însă cei care se opun ar putea fi greu de blocat, deoarece legislația UE impune ca cel puțin 20 de state membre să respingă planul pentru ca acest lucru să se întâmple.
Investitorii stau în tribune și așteaptă
Sistemul de etichetare este urmărit îndeaproape de investitori pentru a ști ce proiecte vor fi considerate ecologice și ar putea atrage miliarde de euro în finanțare privată pentru a contribui la trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Provocarea constă în asigurarea unui sprijin politic suficient pentru decizia privind energia nucleară și gazele naturale, în condițiile în care unele grupuri de lobby susțin că aceste forme de energie nu ar trebui să fie incluse deloc.
Câteva dintre propunerile Comisiei Europene:
- Proiectele pe bază de gaz care înlocuiesc cărbunele și care nu emit mai mult de 270 de grame de echivalent CO2 pe kilowatt-oră pot obține o etichetă verde temporară; sau emisiile anuale ale activității nu depășesc o medie de 550 de kilograme pe kilowatt-oră pe parcursul a 20 de ani.
- Centralele pe gaz ar trebui să obțină autorizații de construcție până în 2030 și să aibă planuri de trecere la gaze regenerabile sau cu emisii reduse de carbon până la sfârșitul anului 2035.
- Centralele nucleare sunt eligibile dacă noile centrale care primesc autorizații de construcție până în 2045 îndeplinesc criteriile pentru a evita daunele semnificative aduse mediului și resurselor de apă.
- Fondurile trebuie să îmbunătățească informațiile furnizate investitorilor cu privire la participațiile în domeniul nuclear și al gazelor naturale în cadrul taxonomiei (sistemul de clasificare).
Citește și: Mașinile electrice, reversul medaliei: 500.000 de angajați își pierd locurile de muncă
Anul trecut a început nebunia
În luna aprilie 2021, UE a anunțat un prim set de criterii pentru investițiile ecologice, care va permite producătorilor de baterii reîncărcabile, de echipamente de eficiență energetică, de automobile cu emisii reduse, de instalații eoliene și solare să obțină o etichetă ecologică oficială dar a amânat decizia privind proiectele nucleare și de gaze naturale, din cauza îngrijorărilor legate de includerea acestora.
Platforma pentru finanțare durabilă, un grup consultativ consultat de Comisie, a criticat recent proiectul de criterii pentru gaz, afirmând că ar putea submina obiectivul UE de a avea emisii nete zero până în 2050. Totodată consultanții au afirmat că nu este clar cum va aborda UE posibilele efecte asupra mediului cauzate de deșeurile nucleare. O serie de investitori și creditori, inclusiv Banca Europeană de Investiții, au declarat că vor evita probabil să includă aceste tehnologii în portofolii.
UE dorește să ajungă la neutralitate climatică în cadrul Green Deal, o revizuire radicală care vizează tot ceea ce înseamnă energie, de la furnizare, la producție și transporturi. Cu toate acestea, recenta criză energetică a evidențiat provocarea de a reduce dependența de combustibilii fosili și de energia nucleară care oferă o aprovizionare fiabilă.
Cine decide într-un final
Statele membre sunt cele care trebuie să decidă pe ce surse de energie vor să se bazeze acasă însă acestea doresc fiecare alt ceva.
Polonia, de pildă, care este dependentă de cărbune, susține evident acordarea temporară etichetelor verzi temporare pentru anumite proiecte de gaze ar putea ajuta investițiile în curățarea sistemului său de încălzire. Pe de altă parte, Franța și Republica Cehă spun că energia nucleară are un rol-cheie în tranziția ecologică, fiind o sursă stabilă de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Va fi greu pentru Parlamentul European și pentru statele membre din Consiliul UE să respingă propunerea de taxonomie a Comisiei. Niciunul dintre ei nu are dreptul de a propune amendamente - o pot bloca doar dacă obțin suficiente voturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
