Vom putea ajunge vreodată "la capătul Pământului"? Cât ar trebui să săpăm ca să dăm de miezul planetei? Geofizicienii au răspunsul

Recent, un geofizician a investigat posibilitatea teoretică de a săpa prin Pământ până la celălalt capăt, o idee fascinantă, dar care rămâne în sfera science-fiction din cauza provocărilor fizice și tehnologice extrem de dificile.

În lucrarea sa din 1864, „Călătorie către Centrul Pământului”, Jules Verne își imaginează o aventură ce depășește limitele realității, însă, în realitatea geologică și tehnologică, lucrurile sunt mult mai complicate și imposibil de realizat cu tehnologia actuală. Pământul este format din trei straturi principale: scoarța terestră, compusă din plăci tectonice, mantaua adâncă și miezul metalic, unde temperaturile variază între 2.500 și 5.200° Celsius. Aceste condiții extrem de severe fac imposibilă pătrunderea în adâncurile planetei, scrie Gizmodo.

Un exemplu notabil al limitărilor tehnologice a fost Forajul Kola Superdeep, realizat de Uniunea Sovietică între 1970 și 1989, care a atins o adâncime record de 12.262 de metri, fiind cel mai adânc foraj realizat vreodată. Echipele implicate în foraje adânci au fost nevoite să oprească lucrările din cauza temperaturilor extrem de ridicate, care atingeau aproximativ 180°C, dar și din cauza altor dificultăți majore, precum presiunea imensă și costurile extrem de mari.

Câți kilometri sunt până în "inima" Pământului

Pentru a ajunge la nucleul exterior al Pământului ar fi necesar să străbați 2.885 de kilometri, iar dacă luăm în calcul și nucleul interior, distanța ar ajunge la 5.385 de kilometri. Un exemplu clar al limitărilor geologice îl reprezintă mina de cupru Bingham Canyon din Statele Unite, unde o alunecare masivă de teren în 2013 a demonstrat vulnerabilitatea solului la adâncimi mari.

Chiar și cu tehnologie modernă, care permite săparea în rocă dură cu o viteză de câțiva centimetri pe minut, pentru a ajunge la capătul opus al planetei ar fi nevoie de sute de ani, depășind numeroase obstacole de natură tehnică și fizică. De asemenea, mișcările constante ale mantalei ar face imposibilă gestionarea unui astfel de foraj, iar prăbușirea structurii ar fi inevitabilă.

În adâncurile Pământului, provocările nu se limitează doar la temperaturile extreme. Acestea includ magmă, gaze și metale lichide care ar constitui un amestec letal pentru orice încercare de săpare la asemenea adâncimi. Analiza geologilor menționată mai sus ne arată încă o dată de ce proiectele de acest tip sunt, în esență, condamnate să rămână doar în imaginația noastră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News