Vom putea vorbi cu animelele în 2025? Se lucrează deja la un sistem bazat pe inteligență artificială care traduce limbajul necuvântătoarelor

În 2025, inteligența artificială (IA) a făcut progrese remarcabile în interpretarea comportamentului și comunicării animalelor, însă traducerea limbajului acestora rămâne o provocare. Cercetările actuale explorează modalități de a decoda sunetele, gesturile și semnalele emise de animale prin utilizarea tehnologiilor avansate de învățare automată și analize comportamentale, scrie Sentient Science.

Poate transforma IA sunetele în cuvinte?

Un exemplu important îl constituie studiile asupra vocalizărilor emise de cetacee, cum ar fi delfinii și balenele, unde IA încearcă să identifice tipare și posibile „cuvinte” în sunetele lor complexe. Păsările sunt, de asemenea, o specie studiată frecvent, cu scopul de a descifra mesajele legate de teritoriu, hrană sau avertismente. La albine și furnici, se analizează dansurile și semnalele chimice pentru a înțelege comunicarea socială din cadrul coloniilor.

În paralel, recunoașterea gesturilor a avansat, în special la primate, unde IA corelează mișcările corporale și expresiile faciale cu stările emoționale și intențiile. În cazul animalelor de companie, precum câinii și pisicile, tehnologia interpretează limbajul corpului pentru a identifica emoții precum bucuria, stresul sau anxietatea. Cercetătorii dezvoltă, de asemenea, dispozitive portabile, cum ar fi coliere inteligente, capabile să interpreteze sunete și semnale în timp real.

Proiectele dedicate acestui domeniu includ inițiative precum Earth Species Project, care folosește IA pentru a descifra un posibil „limbaj universal” al speciilor, sau Wildlife Acoustics, care monitorizează fauna sălbatică pentru a înțelege comunicarea în habitate naturale.

În ceea ce privește perspectiva temporală, în următorii 5-10 ani vom înțelege mai bine tiparele de comunicare la anumite specii intens studiate. Pe termen mediu, în următorii 10-20 de ani, există șanse să fie create dispozitive capabile să interpreteze în timp real un spectru mai larg de semnale animale. Într-un orizont de timp mai lung, de peste 20 de ani, traducerea completă a limbajului animalelor în termeni umani rămâne o posibilitate teoretică, dependentă de progrese semnificative în neuroștiințe și înțelegerea conștiinței animale.

Cu toate acestea, există mai multe provocări, inclusiv complexitatea limbajului animal, care combină sunete, mirosuri, gesturi și contexte. Comunicarea variază semnificativ între specii și chiar între indivizi, iar subiectivitatea interpretării rămâne o problemă. Deși suntem la începutul acestui drum, colaborările dintre biologie, neuroștiințe și IA promit descoperiri interesante în următoarele decenii.

Cât de aproape suntem de a traduce limbajul animalelor

Inițiativa Cetacean Translation (CETI) din Boston conduce eforturile de descifrare a clickurilor produse de balenele cu cocoașă și cașaloți. Aceste sunete, descrise ca „secvențe structurate”, sunt analizate cu ajutorul tehnologiilor utilizate în modelele de inteligență artificială, precum ChatGPT. Cu toate acestea, cercetătorii se confruntă cu o mare provocare: lipsa datelor suficiente. Până acum, au fost înregistrate doar aproximativ 8.000 de sunete ale cașaloților, mult mai puține comparativ cu cele 500 de gigabiți de text folosite pentru a antrena modelul GPT-3. Pentru a depăși această barieră, dispozitive precum AudioMoth sunt utilizate pentru a înregistra constant sunetele produse de animale, pe perioade de săptămâni întregi.

Organizația Interspecies.io urmărește să creeze un sistem care să „traducă semnalele unei specii într-o formă inteligibilă pentru alta”. Cu toate acestea, persistă o întrebare esențială: animalele posedă un „limbaj” comparabil cu cel uman sau încercăm să proiectăm asupra lor tiparele noastre de comunicare? Unii cercetători aleg o abordare mai conservatoare, concentrându-se pe funcția și contextul vocalizărilor animalelor. De exemplu, urletele lupilor sunt simple expresii emoționale sau transmit mesaje complexe și intenționate?

Posibilitatea de a înțelege limbajul animalelor ridică întrebări etice importante. Deși tehnologia ar putea contribui la conservarea speciilor aflate în pericol, există și riscul utilizării ei pentru supravegherea sau exploatarea comercială a faunei sălbatice. Pe măsură ce ne apropiem de anul 2025, aceste progrese ne pun în fața unei decizii majore: vom folosi aceste inovații pentru a construi o legătură autentică cu alte specii sau le vom transforma într-un instrument de control și dominare a naturii?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News