Von der Leyen vrea ca Europa să își regândească legăturile cu Beijingul: „Avem nevoie de o evaluare sobră a relațiilor actuale”

"Influenţa Chinei se întinde pe toate continentele şi în toate instituţiile globale - iar ambiţiile sale sunt încă şi mai mari", a declarat joi la Bruxelles preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea călătoriei sale la Beijing împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, săptămâna viitoare.

"Definirea unei strategii europene faţă de China (...) trebuie să înceapă cu o evaluare sobră a relaţiilor noastre actuale şi a intenţiilor strategice ale Chinei", a adăugat ea, subliniind în acelaşi timp că lipsa contactelor cu Beijingul nu este "nici viabilă - şi nici în interesul Europei".

Von der Leyen s-a concentrat asupra riscurilor economice pentru UE şi asupra modului în care Europa ar trebui să le răspundă. Ea a notat că 9% din exporturile UE au fost către China, în timp ce peste 20% din importuri au venit din ţara asiatică. În timp ce acest dezechilibru este în creştere, cea mai mare parte a comerţului nu prezintă riscuri, a subliniat ea. Dar există riscuri pentru securitatea economică sau naţională în unele domenii, a adăugat Von der Leyen. Aici, relaţia trebuie reechilibrată. Potrivit ei, este necesar să se asigure că relaţiile economice promovează prosperitatea ambelor părţi.

Ea a denunţat însă pe de altă parte politicile chineze de intimidare şi constrângere. "În timp ce şi-a întărit postura militară, China şi-a intensificat şi politicile de dezinformare şi constrângere economică şi comercială. Aceasta este o politică deliberată ce vizează alte ţări pentru a se asigura că acestea se conformează", a spus von der Leyen.

În 2021, China a reacţionat cu furie la încercările Lituaniei de a dezvolta legături mai strânse cu Taiwanul şi a exclus acest stat baltic membru al UE din sistemul său vamal.

Marţi, Parlamentul European şi cele 27 de state membre ale UE au convenit asupra unui nou instrument defensiv pentru a se proteja împotriva intimidării economice. Printre răspunsurile disponibile prevăzute de acest instrument anti-intimidare se numără excluderea de pe piaţa unică a Uniunii Europene şi de la licitaţiile publice, precum şi tarife punitive pentru ţările din afara UE care încearcă să se amestece în luarea deciziilor politice ale Uniunii.

În timp ce preşedinta Comisiei Europene vrea să "reducă riscul, dar nu o decuplare de China", premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a mers în China cu o săptămână înaintea ei şi a prezentat Spania drept "partener de încredere" pentru investiţii, precum şi pentru colaborarea multilaterală în reglementarea conflictelor şi demersurile de pace.

Principalul aspect al discursului lui Sanchez la ceremonia de deschidere a Forumului Economic Boao, care este considerat Davosul asiatic, l-au reprezentat încrederea politică şi economică în Spania. Sanchez a subliniat importanţa cooperării economice şi a pledat pentru un comerţ liber, echilibrat şi echitabil, precum şi pentru respingerea tendinţelor protecţioniste. El a amintit că recente investiţii ale unor mari grupuri chineze din domeniul construcţiilor în companii de inginerie spaniole au creat oportunităţi pentru dezvoltarea de proiecte comune în America Latină. Sanchez a încurajat, de asemenea, aprofundarea în continuare a acestei cooperări, "respectând suveranitatea fiecărei ţări şi respectând regulile".

Aceasta înseamnă crearea unui cadru legal stabil care să permită companiilor interne şi străine să concureze în condiţii echitabile, a explicat premierul spaniol, adăugând că relaţiile dintre Europa şi China nu trebuie să fie unele de confruntare, deoarece există din plin spaţiu pentru cooperare în beneficiul amândurora.

Sanchez a subliniat că volumul comerţului bilateral dintre Spania şi China s-a dublat între 2017 şi 2022, ajungând la 57,7 miliarde de euro, şi a adăugat că China este primul furnizor al Spaniei şi cea mai mare piaţă din Asia pentru companiile spaniole. Numărul cetăţenilor chinezi şi al companiilor chineze care vizitează sau lucrează în Spania este de asemenea în creştere semnificativă.


În 2013, liderul de stat şi de partid Xi Jinping a lansat iniţiativa de infrastructură Noul Drum al Mătăsii (Belt and Road infrastructure initiative), implicând miliarde de euro de investiţii şi vizând crearea de coridoare comerciale pe uscat şi pe mare. Aceasta include acţiuni într-o serie de porturi importante alături de rutele maritime pentru comerţ către şi dinspre China.

Grupul chinez Cosco, aflat în proprietate de stat, compania germană de logistică HHLA şi portul Hamburg aşteaptă de 18 luni aprobarea finală pentru a investi într-un terminal pentru containere în oraşul german.

În 2019, Italia a devenit prima şi singura ţară din G7 care susţine controversata iniţiativă Noul Drum al Mătăsii (BRI). Investitorii chinezi s-au concentrat în principal pe porturile strategice Trieste, Veneţia şi Ravenna. Memorandumul de înţelegere, semnat în timpul unei vizite de stat a lui Xi la Roma, a provocat îngrijorare la Washington şi Bruxelles, care văd iniţiativa ca pe o modalitate a Beijingului de a câştiga influenţă asupra activelor strategice din întreaga lume. Până la finalul lui 2023, premierul Giorgia Meloni va decide dacă va reînnoi sau nu acordul. Totuşi, într-un interviu din septembrie 2022 pentru agenţia de presă CNA din Taiwan, Meloni a calificat drept o mare greşeală susţinerea Chinei de către Italia, adăugând că ea vede cu greu condiţii politice pentru reînnoirea acordului.

Investitori chinezi au manifestat un interes puternic de a prelua acţionariatul portului sloven Koper în urmă cu câţiva ani, dar unii politicieni şi opinia publică nu erau favorabile, aşa că portul a devenit parte a BRI. Constructorii chinezi au participat la unele proiecte mari de infrastructură, printre care cel pentru construirea unei noi linii de cale ferată între Koper şi Divaca, cu un volum estimat de peste 1 miliard de euro, dar nu au avut succes. Relansarea eşuată a aeroportului Maribor, din nord-estul Sloveniei, implicând compania chineză SHS Aviation, a lăsat de asemenea un gust amar publicului sloven.


Prin Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii, (China) este cel mai mare creditor pentru ţările în curs de dezvoltare, a declarat joi Ursula von der Leyen. La începutul lunii decembrie, preşedinta Comisiei s-a referit la competiţia dintre Rusia şi China pentru influenţă în Balcanii Occidentali. 'Disputa este observabilă şi în Balcanii Occidentali - Rusia încearcă să exercite influenţă, China încearcă să exercite influenţă, a spus Von der Leyen pe 6 decembrie, la Tirana.

Uniunea Europeană vrea să împiedice alte state precum Rusia sau China să obţină influenţă în creştere în Balcanii Occidentali. Printre altele, aceste ţări încearcă să creeze dependenţe prin investiţii pe scară largă. În Uniunea Europeană, acest lucru este privit cu mare îngrijorare în multe locuri, în special întrucât statele din Balcani au frontiere cu state membre UE precum Grecia, Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia.


Cât priveşte Belgia, potrivit Agenţiei belgiene pentru comerţ exterior, China a fost al 12-lea mare client al său în 2022 (exporturi în valoare de 7,8 miliarde euro) şi al patrulea mare furnizor (importuri în valoare de 35,3 miliarde euro). Acest lucru face ca Belgia să aibă o balanţă comercială negativă de -27,5 miliarde euro în relaţia cu China.

China a fost al şaselea partener comercial important al Sloveniei în 2022, cu produse în valoare de 5,3 miliarde de euro. Investiţiile directe chineze au crescut în 2018, atunci când compania multinaţională Hisense a preluat producătorul de aparatură electrocasnică Gorenje. Investiţiile chineze provin de obicei din filiale şi sucursale chineze din Luxemburg. Ele au în prezent o valoare de peste 300 de milioane de euro.

În privinţa Bulgariei, nu există deloc investiţii chinezeşti în proiecte de infrastructură substanţiale locale. Totuşi, în 2022, China a fost cea mai importantă a treia sursă de importuri pentru Bulgaria, după Rusia şi Turcia. În ianuarie - noiembrie 2022, exporturile de produse din Bulgaria către ţări terţe au crescut cu 38% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021.


Aşa cum a cerut Comisia Europeană în 2020, guvernele federal şi regionale din Belgia au decis în noiembrie 2022 să evalueze investiţiile străine care ar putea reprezenta un risc pentru autonomia strategică a Belgiei. Mecanismul este menit să împiedice investitorii din afara UE să obţină control sau să devină proprietari sau manageri de infrastructuri esenţiale. Filtrul acoperă următoarele sectoare: technologie, livrarea de bunuri considerate elementare pentru securitatea alimentară şi energie, accesul la informaţii sensibile şi controlul acestora, libertatea şi pluralismul media.

Până la 1 iulie 2023, va fi creat un comitet de evaluare (format din reprezentanţi ai tuturor guvernelor) pentru a verifica toate investiţiile care ar da actorilor străini o cotă de cel puţin 25% într-o companie belgiană. Pentru investiţii în sectoarele apărării şi energiei, pragul va fi coborât la 10%.

În acest context este interesant că, atunci când a prezentat evaluarea investiţiilor, ministrul economiei Pierre-Yves Dermagne s-a referit în mod explicit la investiţiile plănuite de compania de stat chineză State Grid la operatorul belgian Eandis în 2016. După ce agenţia de intelligence belgiană a avertizat în legătură cu posibilul spionaj şi legăturile între State Grid şi armata populară de eliberare a R.P.Chineze, afacerea a fost anulată, explicaţia oficială fiind motive legate de concurenţă, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News