Von der Leyen vrea ca UE să cumpere arme pe modelul vaccinurilor. Vâlcu: Se gândește, în sfârșit, Uniunea Europeană să acționeze ca un stat federal

În lumina conflictului din Ucraina și a creșterii amenințărilor la adresa securității, consolidarea capacităților militare devine o prioritate crucială pentru blocul comunitar. Von der Leyen propune chiar înființarea unui post de comisar european pentru Apărare, în efortul de a întări eforturile de apărare la nivelul UE.

Crescând cheltuielile militare ale statelor membre în urma agresiunii rusești din Ucraina, Uniunea Europeană a înregistrat un salt semnificativ, de la 240 de miliarde de euro în 2022, la 280 în 2023 și estimat la 350 pentru 2024. Președinta Comisiei Europene subliniază necesitatea unei investiții sporite, declarând: "Trebuie să cheltuim mai mult, trebuie să cheltuim mai bine și cred că trebuie să dăm mai mulți bani producătorilor europeni pentru a ne consolida baza industrială de apărare."

Primul pas în această direcție este elaborarea unei Strategii Industriale Europene de Apărare, care va fi prezentată în săptămânile următoare, conform anunțului făcut de von der Leyen. Se ia în considerare ideea unor achiziții comune de capacități militare, similar cu modul în care s-a procedat în cazul vaccinurilor anti-COVID sau chiar emiterea unor titluri de către UE pentru finanțarea cheltuielilor de apărare, ca parte a programului Next GenerationEU. Cu toate acestea, expertul Dylan Macchiarini Crosson, cercetător în cadrul Departamentului de Politică Externă a UE, atrage atenția asupra dificultăților de aprobare a acestor măsuri, dată fiind lipsa unui acord între statele membre și necesitatea unor studii și acorduri politice concrete.

În timp ce Comisia Europeană lucrează la aspectele tehnice și juridice, unele state membre par să fie reticente sau doresc să impună condiții. De exemplu, Franța insistă să achiziționeze arme și muniții produse exclusiv de companii europene. În prezent, statele membre cu cele mai mari cheltuieli de apărare raportate la PIB includ Polonia, Grecia, Estonia, Lituania și Finlanda, însă acestea nu se limitează la achiziționarea de echipamente exclusiv din UE.

Cu siguranță, în cazul în care von der Leyen își menține poziția, un comisar european va fi desemnat pentru portofoliul de Apărare, în prezent competențele fiind împărțite între Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Comisarul pentru Piața Internă.

Val Vâlcu: Se gândește, în sfârșit, Uniunea Europeană să acționeze ca un stat federal

Jurnalistul Val Vâlcu a comentat știrea, făcând o paralelă cu modul în care Uniunea Europeană a desfășurat campania de aducere a vaccinurilor în rândul statelor din blocul comunitar.

„Achizițiile de vaccinuri din fonduri comune au adus un beneficiu. Dacă ne aducem aminte ce se întâmpla în 2020, cu câtă febrilitate era așteptat vaccinul, ce sfori se trăgeau - liderii pe plan mondial încercau să aducă în țările lor soluția la pandemia Covid. Uite Israelul - ei au fost primii și nu putem spune că acolo era pe bază de dezinformare. Dacă nici Israelul nu știe, nu are medici, nu are asistenți sanitari... Și legislația americană, faptul că sunt la bursă aceste companii. Modul în care se pune problema exclude ”înțelegerea” în accepțiunea românească.

Dar încă ceva, haideți să revenim la război. E un documentar interesant - ”Fabrici de război”. Economiile normale, nu vorbim de dictaturi sau de situații care au luat-o razna, cum era pe timpul lui Ceaușescu, nu au pe stoc produse. Și atunci, când apare o criză, fabricile respective sunt construite de la zero, capacitățile cresc, se reconfigurează. Exact lucrul acesta s-a întâmplat cu vaccinul. Pfizer a pierdut din producția de vaccinuri, pentru că sunt peste 280 de componente în acea fiolă de vaccin care se produc în peste 80 de uzine diferite. Au fost investiții colosale, nu a fost o afacere.

Acum, cu armamentul, la fel. Să treci pe producție de război, să accelerezi producția de armament, e dificil, costă. Se gândește, în sfârșit, Uniunea Europeană să acționeze ca un stat federal. Nu înțeleg de ce exista armată între Belgia și Olanda. Când a atacat Belgia Olanda sau când s-au dus amândouă să atace Spania? Nu ar trebui structurile de apărare să fie la frontierele Uniunii Europene? Pentru că alea trebuie apărate.”, a declarat Val Vâlcu, la B1TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News