Vremea extremă face ravagii și situația nu se oprește aici. Pentru fiecare grad crescut al temperaturii aerului de la suprafață, precipitațiile sunt mai abundente cu 1 - 3%. Astfel, se creează climatul prielnic fenomenelor extreme.
Vremea extremă face ravagii și-n România. De la temperaturi de 40 de grade Celsius la umbră la fenomene severe cu debut imediat, România este marcată de alerte meteo zilnice. Codul Roșu, care până în urmă cu câțiva ani, era foarte rar, aproape inexistent, astăzi este emis zilnic. În urma lor, fenmenele extreme imediate lasă prăpăd. Dar nu doar țara noastră este afectată, după cum bine a văzut. Europa se luptă cu inundațiile și cu incendiile deopotrivă.
Numărul evenimentelor de vreme extremă la nivel global este în creştere ca rezultat al încălzirii globale, confirmă un studiu efectuat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, informează DPA joi, conform Agerpres.
Circa două treimi din suprafaţa de uscat a Terrei vor fi afectate de un hidroclimat mai umed şi mai variabil. În acest context, oamenii de ştiinţă au avertizat că o treime din suprafaţa de uscat a globului va deveni mai secetoasă.
Un număr mai mare de episoade de precipitaţii extreme presupune un pericol suplimentar pentru infrastructură şi societate în general, potrivit echipei internaţionale de cercetători conduse de Wenxia Zhang, de la Academia de Ştiinţe din Beijing.
Mai presus de orice, încălzirea globală determină un grad mai mare de dezechilibru climatic - mai multe extreme atât în condiţii de umiditate, cât şi de secetă. Ciclul hidrologic se intensifică odată cu încălzirea climei, precipitaţiile medii globale sporind cu 1% până la 3% la fiecare creştere cu un grad a temperaturii aerului de la suprafaţă, se mai spune în studiul care are la bază o evaluare a unor cercetări anterioare.
Cu toate acestea, tendinţa nu este uniformă, iar precipitaţiile extreme ar putea spori şi mai mult dacă atmosfera din regiunile respective conţine suficientă apă.
Vremea din regiunile mai umede, cum sunt regiunile din India afectate de muson, va deveni probabil mai variabilă, se mai spune în studiu, cu o creştere a episoadelor de precipitaţii abundente, printre alte consecinţe.
În timp ce studiul preconizează că vremea va deveni mai aridă în circa o treime de regiuni, acest fenomen nu va afecta toate ţările în acelaşi fel. Potrivit cercetării, Europa de sud-vest şi sudul Africii sunt zone mai uscate, unde probabilitatea ca vremea să fluctueze mai mult este mai mare, exacerbând riscul de secetă şi penuria de apă.
Regiunea mediteraneană devine de asemenea mai aridă, iar zona Amazonului va primi mai puţine precipitaţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News