EXCLUSIV  Vremea plicurilor galbene livrate de servicii magistraților. Avocat: Informațiile cântăreau foarte greu în balanța pe care trebuie să o aibă judecătorul în vedere /video

Avocatul Moloman a vorbit despre situația recentă a generalilor Dumbravă și Coldea, audiați și puși sub acuzare de către DNA pentru fapte grave, inclusiv șantajarea unui om de afaceri pentru sute de mii de euro.

Moderatoarea a menționat că Florian Coldea, cu ajutorul Serviciului Român de Informații și bazându-se pe anumite protocoale, ar fi creat dosare pe bandă rulantă, în timp ce generalul Dumbravă, cunoscut pentru "câmpul tactic", ar fi influențat deciziile judecătorilor prin intermediul bilețelelor.

Ea a subliniat că, deși ideea bilețelelor este considerată o legendă urbană, există suficiente certitudini în spațiul public pentru a porni de la această premisă a discuției, întrebându-l pe avocat dacă sistemul "se zguduie".

"Eu nu zic că sistemul se zguduie, ci că își revine, dacă mă întrebați din această perspectivă. Pentru că, până la urmă, justiția se spune că trebuie să fie liberă.

Dar și această libertate trebuie măsurată, pentru că nici prea multă libertate nu este bună. Drept dovadă, în perioada protocoalelor, într-adevăr, veneau cei care lucrau în servicii cu pliculețe, erau niște plicuri galbene, dacă nu mă înșel, pe care le dădeau judecătorilor și le spuneau vă rog să luați cunoștință de aceste informații. După ce erau citite informațiile, se făcea un proces-verbal, că acea informație a fost citită, se lua înapoi plicul și, evident, judecătorul știa ce are de făcut.

Acum, nu știm cu exactitate ce scria în acele pliculețe, dar nu este normal ca un funcționar al Serviciului Român de Informații, indiferent cât este el de mare, să vină în biroul unui judecător, să-i înmâneze un plic cu anumite informații, iar acele informații să cântărească foarte greu în balanța pe care trebuie să o aibă judecătorul în vedere și să dea o soluție în sensul ăsta.

Nu este normal, pentru că în perioada aceea de care facem vorbire, eu sunt convins că nu putem să vorbim de o justiție liberă. Nu exista așa ceva", a declarat George Moloman.

El a adăugat că aceste practici au ieșit la iveală și că, deși inițial erau doar zvonuri, au devenit în timp o certitudine. Moloman a insistat că protagoniștii beneficiază de prezumția de nevinovăție și trebuie respectați.

"Drept dovadă, ulterior, toate aceste lucruri au răsuflat. Noi aveam cunoștință de ele, mă rog, la nivel de zvon urban, cum spuneți dumneavoastră, dar auzi o dată, auzi de două ori, auzi de trei ori, mă rog: nu mai era zvon, era deja o știre pentru noi.

Protagoniștii beneficiază de prezumția de nevinovăție și trebuie să le respectăm această prezumție. Asta este problema cea mai mare", a mai spus acesta.

Avocatul a mai fost întrebat despre dosarele celebre pe care a reușit să le finalizeze cu achitare.

"Nu am să dau numele acestor persoane, pentru că nu am consimțământul lor.

Dar am avut, într-adevăr, persoane cu funcții: și primari, și viceprimari, și procurori, și judecători, și un secretar de stat. Numai că nu toate dosarele, trebuie să recunosc, nu toate dosarele s-au încheiat cu succes, în sensul că nu au fost toți achitați, însă pot să spun că mare în parte s-a făcut dreptate. În sensul că o parte dintre ei au fost achitați, o parte dintre ei au primit o pedeapsă, să zic așa, mai ușoară.

Adică judecătorul a avut în vedere împrejurarea, tipul infracțiunii, circumstanțele personale și reale ale cauzei, și, bineînțeles, ale inculpatului, și atunci soluția a fost una, să zic așa, mai blândă. Doi-trei ani cu supraveghere sau, mă rog, chiar cu amânarea aplicării pedepsei.

Ce înseamnă amânarea aplicării pedepsei? În cauzele unde am avut ca obiect evaziunea fiscală, într-adevăr, atunci se plătea prejudiciul, iar prejudiciul nu era foarte mare", a adăugat avocatul.

Moloman a explicat că, în funcție de circumstanțele fiecărui caz, unii inculpați au fost achitați, iar alții au primit pedepse mai ușoare, cum ar fi supravegherea sau amânarea aplicării pedepsei. În cazurile de evaziune fiscală, dacă prejudiciul era plătit, se putea dispune clasarea în faza de urmărire penală sau se aplica o pedeapsă cu supraveghere în faza de judecată.

"Acolo, încă din faza de urmărire penală se putea dispune clasarea. În faza de cercetare judecătorească se putea dispune ori amânarea aplicării pedepsei, ori o pedeapsă cu supraveghere. Și dacă prejudiciul era, într-adevăr, sub 50.000 de euro (cu echivalentul în lei, până să apară ultima modificare a legii), atunci, într-adevăr, se dădea o achitare.

Dar era o achitare specială, cum să vă spun eu, nu în sensul dispozițiilor art. 16 C. proc. pen. Nu vreau să intru tehnic în amănunte, dar acea achitare se nota în cazierul fiscal al persoanei respective", a conchis avocatul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News