EXCLUSIV  #vremoțarăkafară. Ce face Olanda vs ce ne spune Olanda despre corupție

O țară din topul democratic în care am dori să ne înscriem este Olanda. Țara lalelelor (și a fumatului de iarbă, ar ofta unii), a morilor de vânt, a unor mari universități, a mersului pe bicicletă, a mâncării sănătoase și în general a tot ce poate fi mai eco, bio și mai frumos. Patria Philips, ING, Heineken, TNT, Unilever, etc, dar și a celui mai mare port din Europa, Rotterdam. Pentru cei care au avut deja ocazia să o viziteze, Olanda s-a dezvăluit un tărâm al făgăduinței eco. Iar pentru cei care încă visează la ea, pare a fi cea mai liberă țară a lumii. Cum altfel ar putea fi decât liberă o țară în care sunt permise consumul de droguri, prostituția, căsătoriile gay și adopțiile de către părinți gay?!

Cum tratează Olanda problema corupției din România

Olanda este statul European care s-a opus cel mai des intrării României în Schengen, conditionând mereu acest lucru de obținerea unor rapoarte MCV pozitive, deși nu există nicio legătură între cele două subiecte.

Mai exact, principala îngrijorare a Olandei legată de România este corupția. "Nu în acest moment. Suntem împotrivă. Sunt încă prea multe temeri privind controlul frontierelor și corupția", a răspuns Mark Rutte, rugat să comenteze afirmaţia lui Jean-Claude Juncker privind primirea României și Bulgariei în Schengen. Totodată, ambasadorul Olandei în România a susținut public în numeroase rânduri lupta anticorupție de aici, inclusiv prin criticarea pachetului de legi ale justiției care vor modifica Codul penal și Codul de procedură penală.

Cum tratează Olanda problema corupției din Olanda

Pentru un stat care pune atât de mult accentul pe combaterea infracțiunilor de corupție, ne-am aștepta să nu aibă deloc de-a face cu așa ceva la nivel național. Totuși, în 2015, conform raportului Eurobarometru "Businesses' attitudes towards corruption in the EU", 74% din companii au răspuns că fenomenul corupției este răspândit larg în Olanda. De asemenea, conform aceluiași raport, Olanda a clasat pe primele 3 locuri următoare forme de corupție: favorizarea membrilor de familie și a prietenilor, scutiri de taxe, sponsorizarea partidelor politice în scopul de a obține influență asupra persoanelor care influențează procesul legislativ.

În concluzie, companiile din Olanda reclamă faptul că nivelul de corupţie este răspândit în Olanda şi că nu există transparenţa în ceea ce priveşte sponsorizările partidelor politice şi a politicenilor, deşi este clasată ca una dintre cele mai mai puţin corupte ţări din Europa.

Ca și modalitate concretă de abordare a corupției, se observă ceva deosebit de interesant în Olanda și anume că majoritatea cazurilor de corupție nu mai ajung să fie judecate, ci se încheie diverse înțelegeri.

Spre exemplu, unul din cele mai mari scandaluri de corupție din Olanda, cel cu privire la Pon Automotive, cel mai mare importator auto din Olanda, s-a rezolvat printr-o înțelegere cu procurorii și plata unor daune de 12 milioane euro către stat. Ce-a presupus această înțelegere? Faptul că nici compania și nici reprezentanții ei nu au mai fost trași la răspundere penală în urma plății celor 12 milioane euro.

Mai multe detalii aici: https://www.reuters.com/article/netherlands-corruption-autos/dutch-prosecutors-settle-bribery-case-with-car-importer-idUSL8N1CQ39T

Un alt exemplu notabil este cel al companiei KPMG care a plătit 7 milioane euro pentru a închide un dosar de corupție în care era vizată și în care se suspecta că ar fi ajutat unul din clienții săi să spele bani. Mai multe detalii aici: http://www.fcpablog.com/blog/2014/1/13/kpmg-pays-7-million-to-settle-dutch-bribery-case.html

Un alt exemplu este cel al companiei de telefonie Telia care a mituit oficiali din Guvern și a săvârșit infracțiuni de evaziune fiscală, ajungând cu procurorii olandezi la o înțelegere de 274 milioane de euro pentru închiderea dosarului. Aceeași înțelegere a făcut-o Telia și cu SUA, prin Departamentul de Justiție, dar pentru 965 milioane USD.

https://www.dutchnews.nl/news/2017/09/dutch-prosecutors-reach-274m-deal-with-telia-in-uzbek-corruption-case/

Pentru o astfel de înțelegere privind un producător și traficant de droguri acum câțiva ani fostul ministru al Justiției, Ivo Opstelten, a demisionat. Aparent, înțelegerea făcută a fost frauduloasă. Firește, după demisie nu a fost acuzat și de abuz în serviciu. Și exemplele pot continua. Această procedură a înțelegerii reglementată în Olanda scurtează mult din durata procesului penal, încheindu-l practic prin plata unor daune considerabile.

Corupția, pedepsită și cu amendă

În ceea ce privește modul în care se pedepsesc infracțiunile de corupție, mituirea unui funcționar public se pedepsește cu amendă de până la 82.500 euro sau închisoare de până la 6 ani, sau amândouă. Pentru persoane juridice care dau mită, amenda este de până la 820.000 euro sau 10% din cifra de afaceri. Darea de mită în privat se pedepsește cu amendă de până la 82.500 euro sau închisoare de până la 4 ani, sau amândouă. Aproximativ aceleași pedepse sunt prevăzute și pentru spălare de bani falsuri, și alte infracțiuni economice.

De menționat că procentul condamnărilor cu executare este de cca 30% din totalul condamnărilor date (aici procentul fiind majoritar pentru infracțiuni contra vieții și de violență), restul fiind amenzi, muncă în folosul comunității și pedepse cu suspendare. Așadar, în cazul infracțiunilor economice și de corupție accentul se pune pe recuperarea banilor.

Liberările condiționate și concediile carcerale

Ca și în alte state europene, în Olanda se pune mare accent pe reabilitatea individului și reîncadrarea lui în societate. Din acest motiv, se utilizează liberările condiționate (înainte de termen) și așa-zisele concedii carcerale. Acestea presupun că persoana condamnată este "învoită" din penitenciar pentru a-și căuta un loc de muncă sau pentru a merge la anumite cursuri de formare profesională. Scopul este pregătirea individului pentru întoarcerea sa în societate.

In aprilie 2018 în Olanda erau cca 8000 de deținuți în închisori, din care aproximativ 500 de femei. În ceea ce privește condițiile din închisori acestea sunt foarte bune (Olanda neavând ocupate 100% din locurile disponibile în închisori), iar statul cheltuie cca 215 euro / zi / condamnat (prin raportare la Romanânia unde se cheltuie de 10 ori mai putin). O serie de închisori din Olanda au fost închise (deoarece nu existau suficienți condamnați cu care să le populeze) și au ajuns să fie refolosite ca locuințe pentru refugiați.

Lobby-ul în Olanda

Ca și în Germania, lobby-ul există și este perfect legal în Olanda. Se estimează un număr de cca 2000 de organizații implicate în lobby la nivelul Olandei. Spre exemplu, în domeniul sănătății, se estimează mai mult de 300 de organizații, cu peste 6000 de angajați implicați în lobby.

Un alt exemplu este cel al băncii ING care are o unitate internă de lobby, precum este și membră a cca 38 de organizații de lobby, cheltuind anual peste 400.000 euro pentru reprezentare la Bruxelles și 3.000.000 euro anual la Organizația Băncilor Olandeze, o altă structură de lobby puternică.

Una din recomandările GRECO care nu a fost încă implementată în Olanda privește legislația privind lobby-ul care este considerată a fi lacunară și netransparentă. Astfel, de abia în mai 2017 a fost emisă o interdicție de lobby pe doi ani pentru foștii miniștri și secretari de stat cu privire la domeniile lor anterioare.

GRECO regretă lipsa de progres în ceea ce privește această recomandare. Acesta își reiterează poziția exprimată în rapoartele precedente că scopul acestei recomandări nu este de a aborda situația reprezentanților grupurilor de interese și dacă ar trebui sau nu să fie introdus un registru al lobbyistilor, deși o astfel de inițiativă merită din punctul de vedere al transparenței.

Suspiciuni că Olanda oferă statistici inexacte

Fiind o țară în care consumul de droguri ușoare este permis, ca și prostituția, cele mai des întâlnite infracțiuni sunt cele de trafic de droguri, trafic de persoane și proxenetism, furturi, tâlhării, infracțiuni de violență, șamd. Potrivit Europol, mai bine de jumătate din cantitatea anuală de cocaină din Europa intră pe continent prin portul Rotterdam.

Deși statisticile arată o criminalitate scăzută în Olanda, în ultima vreme au apărut suspiciuni că aceste cifre ar fi inexacte, ca urmare a publicării unui raport confidențial al poliției și procuratorii din care rezultă că cca 3.5 milioane de infracțiuni anuale rămân necercetate.

Ambasada recunoaște interesul pentru Portul Constanța

Ambasada Olandei în România a fost recent protagonista unui scandal mediatic. Dna ambasador a stat accidental, la masă cu "unul din cei mai mari așa-ziși corupți ai României", Nelu Iordache. Scandalul a izbucnit la puțin timp după ce ambasada a opinat critic asupra legilor justiției din România.

Referitor la interesele Olandei în legătură cu portul Constanța, dna ambasador a declarat în luna mai a acestui an pentru Ziua Constanța: "trăim într-o lume globalizată. Constanța este poarta estică de intrare în Europa, Rotterdam este poarta vestică. În viziunea olandeză, cele două nu au decât de câștigat din cooperare. Împreună cele două porturi au studiat diverse posibilități de cooperare, pornind de la servicii de management portuar sau de deținere de acțiuni, la parteneriat public-privat. Toate formele de colaborare s-au aflat pe masă. Din păcate, nici un tip de cooperare concretă nu a rezultat din aceste eforturi."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News