Washington Post: Oligrahii lui Putin se iau la harță cu oligarhii lui Elțîn. Fisuri importante între magnații Kremlinului

Analiza completă a Washington Post:

În cele două luni de când Rusia a invadat Ucraina, tăcerea – și chiar consimțământul – elitei ruse a început să se destrame. Chiar dacă sondajele de opinie raportează un sprijin public copleșitor pentru campania militară, pe fondul unei propagande de stat omniprezente și al noilor legi care interzic criticile la adresa războiului, încep să apară fisuri. Liniile de demarcație dintre facțiunile elitei economice rusești devin mai pronunțate, iar unii dintre magnați – în special cei care și-au făcut averile înainte de venirea la putere a președintelui Vladimir Putin – au început, timid, să vorbească.

Mulți dintre ei se concentrează asupra propriilor lor probleme. Sancțiunile radicale impuse de Occident au aruncat o nouă cortină de fier asupra economiei rusești, înghețând pe parcurs zeci de miliarde de dolari din activele multora dintre magnați.

„Într-o singură zi, au distrus ceea ce a fost construit de-a lungul multor ani. Este o catastrofă”, a declarat un om de afaceri care a fost convocat împreună cu mulți dintre cei mai bogați oameni de afaceri din țară pentru a se întâlni cu Putin în ziua invaziei.

Ca răspuns la invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, Occidentul i-a sancționat pe unii dintre cei mai apropiați consilieri ai acestuia.

Casa Albă a întors și mai mult șurubul spre oligarhi joi, anunțând o propunere de lichidare a activelor acestora și de donare a veniturilor către Ucraina.

Cel puțin patru oligarhi care au făcut avere în epoca mai liberală a predecesorului lui Putin, președintele Boris Elțîn, au părăsit Rusia. Cel puțin patru oficiali de rang înalt au demisionat din funcții și au părăsit țara, cel mai înalt rang dintre ei fiind Anatoli Ciubais, trimisul special al Kremlinului pentru dezvoltare durabilă și țarul privatizărilor din epoca Elțîn.

Dar cei aflați în poziții de top vitale pentru funcționarea continuă a țării rămân – unii prinși în capcană, fără a putea pleca chiar dacă ar vrea. Cel mai notabil este faptul că șefa politicoasă și foarte apreciată a băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, și-a prezentat demisia după impunerea sancțiunilor occidentale, dar Putin a refuzat să o lase să demisioneze, potrivit a cinci persoane familiare cu situația.

În interviuri, mai mulți miliardari ruși, bancheri de rang înalt, un oficial de rang înalt și foști oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului de teama unor represalii, au descris modul în care ei și alții au fost luați prin surprindere de președintele lor din ce în ce mai izolat și se simt în mare măsură neputincioși în a-l influența, deoarece cercul său interior este dominat de o mână de oficiali de securitate de linie dură.

Plângerile difuzate în public până acum sunt în mare parte discrete și se concentrează în principal pe răspunsul economic propus de guvern la sancțiunile impuse Rusiei de către Occident. Nimeni nu l-a criticat direct pe Putin.

Vladimir Lisin, un magnat al oțelului care și-a făcut averea în anii Elțîn, a criticat o propunere din parlamentul rus de a contracara sancțiunile prin obligarea cumpărătorilor străini să plătească în ruble pentru o listă de mărfuri, în afară de gaz. Într-un interviu acordat unui ziar moscovit, el a declarat că măsura riscă să submineze piețele de export pentru care Rusia „a luptat timp de decenii”, avertizând că „un transfer la plățile în ruble va duce doar la faptul că vom fi dați afară de pe piețele internaționale”.

Vladimir Potanin, proprietarul uzinei de metale Norilsk Nickel, care a fost un arhitect al privatizărilor din Rusia în anii 1990, a avertizat că propunerile de confiscare a activelor companiilor străine care au ieșit din Rusia în urma războiului ar distruge încrederea investitorilor și ar arunca țara înapoi la revoluția din 1917.

Oleg Deripaska, un magnat al aluminiului care, de asemenea, și-a făcut averea inițială în timpul epocii Elțîn, a mers cel mai departe, numind războiul din Ucraina „nebunie”, deși și el s-a concentrat pe prețul economic al invaziei. El a prezis că criza economică rezultată în urma sancțiunilor va fi de trei ori mai gravă decât criza financiară din 1998, care a zguduit economia rusă, și a aruncat mănușa regimului Putin, spunând că politicile sale de capitalism de stat din ultimii 14 ani „nu au dus nici la creștere economică, nici la creșterea veniturilor populației”.

Într-o postare ulterioară pe canalul său Telegram, Deripaska a scris că actualul „conflict armat” este „o nebunie pentru care ne va fi rușine multă vreme”. În următoarea frază, însă, el a indicat că Occidentul este la fel de vinovat pentru o „mobilizare ideologică infernală din toate părțile”.

Când 37 dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Rusia au fost chemați la Kremlin pentru întâlnirea cu Putin la câteva ore după ce acesta a lansat războiul pe 24 februarie, mulți dintre ei au fost deprimați și șocați. „Toată lumea era într-o dispoziție groaznică”, a declarat un participant. „Toată lumea stătea acolo zdrobită”.

„Nu îi văzusem niciodată atât de uimiți cum erau”, a spus un alt participant. „Unii dintre ei nici măcar nu puteau să vorbească”.

Au fost lăsați să aștepte, ca de obicei, mai mult de două ore înainte ca președintele să apară în sala ornată Ekaterininsky Hall a Kremlinului – timp suficient pentru a se gândi la soarta lor. Pentru unii dintre directori, în timp ce discutau în liniște despre consecințele războiului lui Putin, a fost momentul în care au realizat că totul s-a terminat pentru imperiile de afaceri pe care le-au construit de când a început tranziția rusă, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

„Unii dintre ei au spus: „Am pierdut totul””, a spus unul dintre participanți.

Când a sosit președintele, nimeni nu a îndrăznit să emită un sunet de protest. Cu fețele de piatră, au ascultat cum Putin i-a asigurat pe toți că Rusia va rămâne parte a piețelor globale – o promisiune care în curând a devenit goală de conținut din cauza seriei de sancțiuni occidentale – și le-a spus că nu a avut altă opțiune decât să lanseze „operațiunea sa militară specială”.

De atunci, Putin a intensificat amenințările împotriva tuturor celor care critică războiul, emițând în grabă noi legi care includ o potențială pedeapsă cu închisoarea de 15 ani pentru oricine spune orice lucru pe care Kremlinul îl consideră fals despre armata rusă. Administrația sa a propus instituirea unui nou sistem de funcționari în ministerele rusești care să raporteze Kremlinului „climatul emoțional și starea de spirit”. Un magnat a declarat că se așteaptă ca viitoarea represiune să fie „canibală” în comparație cu „perioada vegetariană” din anii precedenți.

Decizia lui Putin de a lansa o invazie la scară largă pare să fi uimit nu doar miliardarii, ci și întreaga elită rusă, inclusiv înalții funcționari tehnocrați și unii membri ai serviciilor de securitate, potrivit a doi dintre miliardarii ruși și a unui fost oficial de stat cu relații bine stabilite la Moscova.

„În afară de cei direct implicați în pregătiri, [ministrul apărării Serghei] Șoigu, [șeful Statului Major General al armatei, Valery] Gerasimov, și unii din FSB, nimeni nu știa”, a declarat unul dintre miliardari.

În pofida avertismentelor tot mai puternice ale serviciilor secrete americane, mulți din elita moscovită au crezut că Putin își limita obiectivele la zonele separatiste din estul Ucrainei. Oficialii economici și financiari „au crezut că se va limita la acțiuni în Donețk și Luhansk și pentru asta se pregătiseră”, a declarat înaltul oficial. Aceștia se pregătiseră pentru sancțiunile occidentale, inclusiv o suspendare din Swift, sistemul internațional de mesagerie financiară, a spus el, „dar nu se pregătiseră pentru acest lucru”.

În condițiile în care numărul victimelor crește, iar trupele rusești sunt forțate să se întoarcă din Kiev, războiul este privit acum cu tot mai multă consternare nu doar de miliardarii sancționați de Occident, ci chiar de unii membri ai instituțiilor de securitate, potrivit a două persoane care cunosc situația.

Una dintre ele s-a referit în mod special la Șoigu, care a luat parte la pregătirile de război. „Cu toții vor să aibă o viață normală. Au case, copii, nepoți. Ei nu au nevoie de război”, a declarat această persoană. „Nu sunt cu toții sinucigași. Toți vor să aibă o viață bună. Vor ca copiii lor să aibă totul și să poată călători în cele mai frumoase locuri”.

Presiunea din ce în ce mai mare asupra conturilor lor bancare străine este o sursă de supărare deosebită pentru elită. Chiar și oficialii care au încercat să se protejeze mutându-și banii în conturi aparținând partenerilor de afaceri constată acum că aceste conturi sunt blocate, a declarat unul dintre directorii de la Moscova.

Magnații lui Elțîn și magnații lui Putin

Printre miliardarii care au părăsit Rusia imediat după invazie se numără câțiva dintre cei care s-au îmbogățit în perioada lui Elțîn, printre care Alexander Mamut și Alexander Nesis, care dețin compania auriferă rusă Polymetal, și Mihail Fridman și Petr Aven de la Alfa Group.

Dar mulți alți magnați au plecat la Moscova imediat ce au fost loviți de sancțiuni, care le-au interzis să călătorească în Occident. Alți directori de afaceri se tem că, dacă părăsesc Rusia, companiile lor vor fi confiscate de guvern, a declarat unul dintre directorii de afaceri de la Moscova.

Unii dintre miliardarii blocați acum la Moscova caută doar să iasă nevătămați. „S-ar putea să nu sprijiniți războiul, dar trebuie să păstrați liniștea și să fiți alături de compatrioții voștri, deoarece unii dintre soldații voștri mor”, a declarat o persoană apropiată unuia dintre miliardarii prezenți la întâlnirea de la Kremlin din 24 februarie. „Dacă trăiți în țară, s-ar putea să nu fiți mulțumit – nimeni nu este mulțumit de ceea ce se întâmplă – dar nu vă exprimați opinia.”

Acei miliardari care au fost dispuși să vorbească public sunt cei care își amintesc de o epocă diferită; ei și-au făcut primele averi în anii Elțîn, înainte ca Putin să devină președinte.

Serghei Pugachev, un insider al Kremlinului până când a părăsit Rusia în 2011, a subliniat că acești magnați au fost totuși atenți în comentariile lor publice să nu-l critice direct pe Putin pentru că a plecat la război. „Ceea ce spun ei este subtil: contextul este că Occidentul, NATO este de vină. … Ei vorbesc despre acest lucru ca și cum ar fi o conspirație împotriva Rusiei”, a spus el.

În schimb, cei mai apropiați de Putin – care sunt din Sankt-Petersburg și au devenit fabulos de bogați după ascensiunea sa la președinție -, precum Ghenadi Timcenko, Iuri Kovalciuc și Arkadi Rotenberg, păstrează o tăcere fermă. Ei „nu ar merge niciodată împotriva lui Putin. Au început cu Putin, iar el i-a făcut multimilionari. De ce ai mușca mâna care te hrănește?”, a declarat un fost bancher occidental de rang înalt care a lucrat cu oligarhii ruși.

În afară de acești magnați, la Moscova există o armată de oficiali și directori de afaceri care nu sunt deranjați de izolarea economică tot mai mare a Rusiei ca urmare a invaziei, a spus Pugachev, iar multe dintre contactele pe care le păstrează la Moscova nu l-au criticat pe Putin pentru că a mers la război. Ei s-au plâns în schimb că armata ar fi trebuit să fie mai bine pregătită.

El a spus că mulți membri ai elitei actuale sunt oficiali guvernamentali de nivel mediu care au ascuns milioane de dolari în conturi private și își mențin case în alte părți ale Europei. Dacă sancțiunile îi împiedică să călătorească în aceste țări, ei vor fi în continuare bine. „Este încă ministru în Rusia și, în loc să meargă în Austria, va merge la [stațiunea rusă] Soci. Ei nu suferă foarte mult”, a declarat Pugachev.

În plus, la suprafață, economia rusă a părut să se stabilizeze de la prima salvă de sancțiuni, susținută de un venit estimat la peste 800 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaze către Europa. Politica băncii centrale de a forța exportatorii să vândă 80% din veniturile în valută forte a împiedicat o implozie a rublei, în timp ce Putin a declarat că „blitzkrieg-ul economic” împotriva Rusiei a eșuat.

Dar la începutul acestei luni, Nabiullina a avertizat că impactul sancțiunilor nu s-a resimțit încă pe deplin și a spus că ce este mai rău urmează să se întâmple. Uzinele de producție, unde „practic fiecare produs” depinde de componente importate, încep să rămână fără provizii, în timp ce rezervele de bunuri de consum importate se diminuează și ele. „Intrăm într-o perioadă dificilă de schimbări structurale”, a declarat ea în fața deputaților parlamentari. „Perioada în care economia poate trăi din rezerve este limitată”.

În aceste condiții, poziția lui Putin este precară, a spus Pugachev. Până acum, populația a fost adormită de aparatul de propagandă de stat, care a acoperit nivelul de decese din armata rusă, precum și de lipsa de impact imediat al sancțiunilor. „Dar în trei luni, magazinele și fabricile vor rămâne fără stocuri, iar amploarea deceselor din armata rusă va deveni clară”, a spus el.

În ciuda loviturii aproape fatale dată intereselor lor, deocamdată, elita de afaceri rusă pare să fie încă înghețată de frică. „Nu știu cine are curajul să riposteze”, a declarat unul dintre directorii de afaceri.

„Dar dacă războiul va fi lung și vor începe să piardă, atunci șansele vor fi mai mari”, a spus el. „Va fi o bătălie serioasă pentru Donbas și, dacă nu va avea succes, atunci va fi o mare bătălie în interiorul Rusiei” între elite.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News