Zelenski, mai flexibil cu privire la finalul războiului. „Jocul final” se face în Germania

Deși liderul ucrainean și-a reafirmat public cerințele fundamentale, inclusiv retragerea completă a forțelor ruse de pe teritoriul Ucrainei și aderarea la NATO, există indicii că, în spatele ușilor închise, discuțiile ar putea include opțiuni mai pragmatice pentru viitorul țării și pentru încetarea războiului.

Zelenski a exclus ferm orice negociere care ar putea compromite suveranitatea sau integritatea teritorială a Ucrainei, dar, după aproape trei ani de război și în fața unei ierni dificile, Ucraina și aliații săi occidentali trebuie să abordeze realitățile de pe teren. Oficialii ucraineni, neoficial, ar fi semnalat că o soluție finală pentru acest conflict ar trebui să fie discutată mai serios. „Schimbarea de atitudine urma să fie testată sâmbătă, în Germania, în cadrul unei reuniuni găzduite de președintele Joe Biden”, notează Bloomberg, dar întâlnirea a fost amânată din cauza uraganului Milton, care a impus președintelui american să se concentreze pe răspunsul intern la criză.

În ciuda întârzierii reuniunii de la baza aeriană Ramstein, scopul principal al discuțiilor rămâne același: Zelenski urmărește obținerea unui sprijin clar pentru cel mai recent „plan de victorie” al său, un set de pași concreți care vizează un sfârșit „just” al conflictului. Planul a primit o recepție călduță atunci când a fost prezentat pentru prima dată liderilor occidentali luna trecută, iar președintele ucrainean și consilierii săi lucrează acum la detaliile tehnice ale acestuia.

Presiunea asupra Kievului pentru o soluție concretă

În timp ce oficialii americani au cerut Ucrainei să elaboreze o foaie de parcurs clară pentru nevoile sale pe termen lung, inclusiv sprijin militar, economic și financiar, presiunea crește pe frontul diplomatic pentru o soluție negociată. „Îi invităm pe partenerii noștri să definească modul în care își imaginează sfârșitul acestui război, locul Ucrainei în arhitectura globală de securitate și măsurile comune care pot conduce acest război spre o concluzie”, a declarat Zelenski, luni, cu referire la consultările continue cu aliații occidentali.

Deși nu s-au discutat explicit concesii teritoriale, aliații Ucrainei par să caute o clarificare a modului în care războiul ar putea fi încheiat. În timp ce Kievul a negat categoric discuții despre compromisuri teritoriale, iar Zelenski a respins ideea unei astfel de abordări, există o presiune constantă din partea comunității internaționale pentru o soluție de pace. Această presiune este alimentată de impasul pe câmpul de luptă, de bugetele tot mai tensionate în Occident și de incertitudinile generate de viitoarele alegeri prezidențiale din Statele Unite.

O componentă crucială a oricăror negocieri viitoare este posibila aderare a Ucrainei la NATO, o problemă care continuă să divizeze aliații. În timp ce președintele Biden se confruntă cu presiuni din partea unor membri ai administrației sale și a altor lideri occidentali pentru a oferi Ucrainei o invitație explicită de aderare la NATO, acest pas este văzut ca o posibilă „monedă de schimb” în negocierile cu Kremlinul. Oficialii NATO sugerează că orice soluție care nu include o aderare completă la alianță ar putea pune Kievul într-o poziție vulnerabilă în fața Rusiei.

„Oficialii ucraineni ar putea folosi un element de ambiguitate strategică care le-ar oferi spațiu de manevră mai departe”, a speculat unul dintre oficialii citați, sugerând că Kievul ar putea adopta o abordare mai flexibilă în funcție de evoluțiile negocierilor. Totuși, orice concesie în privința apartenenței la NATO este considerată de Rusia drept o linie roșie, făcând dificilă găsirea unei formule care să aducă toate părțile la masa negocierilor.

Alegerile din SUA și impactul asupra conflictului

Un alt factor cheie în dinamica negocierilor este rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA din 2024. În timp ce administrația Biden a oferit un sprijin constant Ucrainei, o posibilă victorie a fostului președinte Donald Trump ar putea schimba drastic calculul geopolitic. Trump a promis că va pune capăt războiului „în scurt timp” dacă va fi reales, dar nu neapărat în condițiile dorite de Kiev. Această perspectivă este privită cu îngrijorare de aliații europeni, care văd în ea o posibilă reducere a sprijinului american pentru Ucraina.

Kamala Harris, candidata democrată pentru funcția de președinte, a refuzat să confirme dacă va sprijini aderarea Ucrainei la NATO dacă va fi aleasă, dar a subliniat că Ucraina trebuie să joace un rol central în orice negociere de pace cu Rusia. În acest context, rolul Statelor Unite rămâne crucial, iar alegerile din noiembrie 2024 ar putea redefini sprijinul occidental pentru Ucraina și viitorul conflictului.

Pe lângă incertitudinile din SUA, guvernele europene se confruntă și ele cu provocări financiare semnificative. Cancelarul german Olaf Scholz a redus fondurile alocate sprijinului militar pentru Ucraina în bugetul de anul viitor, mizând pe un plan de finanțare complex bazat pe activele rusești înghețate. Franța, la rândul său, se confruntă cu un deficit în creștere, limitând capacitatea sa de a susține eforturile de război ale Ucrainei.

Dincolo de Occident, Ucraina se confruntă cu presiuni din partea țărilor din Sudul Global, inclusiv China, India și Brazilia, care cer un proces de pace mai activ, în care Rusia să fie implicată. În ciuda încercărilor lui Zelenski de a izola Moscova și de a obține sprijinul acestor țări, progresul a fost limitat, în mare parte din cauza insistenței Ucrainei de a exclude Kremlinul de la masa negocierilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News