Președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a ajuns luni dimineață, în jurul orei 08:40, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aici, de la ora 09:00, se judecă apelul în dosarul în care, alături de alți 70 de inculpați, Liviu Dragnea este acuzat de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Liderul social-democrat a declarat, cu o zi înainte, că are speranţa că, mai devreme sau mai târziu, "adevărul iese la iveală şi dreptatea va triumfa".
UPDATE: - ora 10:30 - După circa o oră și jumătate de la startul ședinței de judecată, completul de cinci magistrați condus de Livia Stanciu a decis amânarea procesului cu aproximativ două luni. Următorul termen de judecată va avea loc pe 23 noiembrie.
Președinta completului a luat această decizie pentru că unii dintre inculpați nu au avut un avocat ales in fața instanței.
Știre în curs de actualizare.
----------------------
Știrea inițială:
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de ICCJ, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012. El a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de unii dintre inculpaţi.
Procurorii DNA arată, în apelul din dosarul "Fraudă la referendum", că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forţa".
DNA arată, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000".
Procurorii mai arată că, în mod greşit, au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi de secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare. Astfel, magistraţii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse "în cuantum concordant gravităţii faptelor".
Potrivit procurorilor anticorupţie, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă infracţiunea reţinută în sarcina lui Dragnea.
"Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus", și-au motivat procurorii apelul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News