EXCLUSIV  Ziaristul Boris Buzilă, exemplu consternant. Dan Ciachir: Am crezut că e o greșeală. La fel de stupefiați ar rămâne și cei care ar citi asta

Aş vrea să dau un exemplu consternant pe care îl aduce Boris Buzilă legat de 1956, anul insurecţiei anticomuniste din Ungaria. Autorul spune textual că în decembrie 1956 s-au dat trei zile libere de Crăciun. Aspectul este deosebit de interesant şi ar merita aflat dacă motivul acestei mari concesii au fost evenimentele din Ungaria sau scurta perioadă de „dezgheţ" (sinonim cu destalinizarea) pe care cele petrecute la Budapesta aveau s-o curme.

Alt detaliu demn de reţinut este acela că, în acelaşi an 1956, în cotidianul „România liberă", pe o jumătate din pagina a treia (ziarul avea pe atunci patru pagini), a apărut o rubrică de mică publicitate. Iniţial am crezut că e o greşeală de tipar şi că scriitorul se referă la pagina întreagă de mică publicitate apărută zece ani mai târziu, în 1966, pe care mi-o amintesc foarte bine.
În întregul ei, cartea este foarte interesantă şi prin descrierea unor persoane care au lucrat în redacţia „României libere", îndeosebi în anii '50. Oamenii de presă de astăzi ar avea multe de aflat în acest sens.

Cât priveşte deceniul următor, anii '60, remarcabil este capitolul rezervat derusificării şi morţii lui Gheorghiu-Dej. Voi reproduce un scurt pasaj de mare efect plastic referitor la mitingul de doliu desfăşurat în Piaţa Palatului la moartea lui Dej, unde „tribuna oficială era neagră toată de sus până jos şi de la un capăt la altul, singura pată albă fiind camilafca Patriarhului Justinian, care, de astă dată, venise îmbrăcat în rasă neagră". Adaug, la rândul meu, că Patriarhul Justinian l-a spovedit şi împărtăşit înainte de moarte pe Gheorghiu-Dej (cei doi se cunoşteau, de altfel, de peste 20 de ani).

Cu mare mirare ar citi oamenii mai tineri un paragraf din carte care sună astfel: „Cine are curiozitatea să cerceteze ziarele din ianuarie 1968 va descoperi că aniversarea zilei de naştere a lui Ceauşescu, atunci când împlinea 50 de ani, a trecut neobservată. Tot el avea să incrimineze, la o Plenară a CC-ului, practica reprobabilă de a se scanda numele liderilor". La fel de stupefiaţi ar putea rămâne şi cei care ar citi în carte despre un Ceauşescu care „colinda frenetic meleagurile patriei, oprindu-se cu predilecţie la vechile cetăţi voievodale şi la mânăstirile Ortodoxiei străbune. La Putna, la Neamţ, la Cozia, la Dealu şi la Tismana era primit în dangăte de clopote şi îi făceau închinăciune vlădicii...".

Am semnalat numai câteva fapte semnificative din cartea de evocări a scriitorului Boris Buzilă, cititorilor rămânându-le să descopere multe altele la fel de surprinzătoare.

Notă: Titlul aparține redacției

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News