Ziua Franței. Dispută cu SUA: IMENSĂ îngrijorare legată de NATO
În 1966, în plin Război Rece, Franța a stârnit o imensă îngrijorare în momentul în care a decis să părăsească comandamentele militare ale alianței.
În perioada respectivă, Franța a fost foarte aproape de a părăsi NATO. Nu s-a întâmplat. Totuși, la data de 9 martie 1966, Franţa, una dintre semnatarele Tratatului Atlanticului de Nord în 1949, s-a retras din Înaltul Comandament Militar al alianţei.
Anunțul a luat pe nepregătite marile cancelarii ale lumii, mai ales că NATO se afla în plin Război Rece cu URSS.
Franța și-a motivat retragerea prin dorința de a-și dezvolta propriul program de apărare militară, dar și dezvoltarea celui nuclear. Decizia a fost luată de generalul Charles de Gaulle, președintele Franței. De Gaulle dorise o reformă a structurii NATO, nefiind de acord cu politica nucleară americană, dar și de faptul că SUA conduceau Alianța.
Astfel, de Gaulle a solicitat ca NATO să părăsească teritoriul Franţei, iar sediul Centralei NATO din Europa ce se afla la Paris, să fie relocat. Consiliul Nord-Atlantic întrunit de urgență la Bruxelles a decis mutarea Comandamentului în Belgia.
Acest lucru face ca forţele franceze să aibă numai un rol auxialiar în operaţiunile alianţei. Fostul preşedinte francez Jacques Chirac a încercat şi el să se alăture comandamentului militar al NATO în 1997, dar SUA au respins atunci condiţiile puse de Franţa.
Franța a revenit la statutul avut înainte de 1966, abia după 43 de ani, sub conducerea președintelui Szarkozy.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
