Ziua Franței. Iohannis și Kovesi, întâlnire de gradul zero. Tăriceanu și Dragnea, absenți

Se pare că marii absenți vor fi Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea.

Evenimentul are loc sâmbătă, începând cu ora 13:00.

Franţa sărbătoreşte ziua naţională la 14 iulie. Aceasta marchează aniversarea căderii Bastiliei (1789).

Ziua Franței

De la franci, populaţia care a cucerit în secolul al V-lea teritoriile pe care se află Franţa în prezent, provine şi numele acestui stat, potrivit www.mae.ro. Franţa a fost fondată, propriu-zis, în secolul al IX-lea, odată cu Tratatul de împărţire a imperiului lui Carol cel Mare, însă cel care a reuşit să impună un model de putere regală a fost regele Hugo Capet, începând cu secolul al X-lea. Printre reprezentanţii de seamă ai dinastiei Capet s-au numărat Ludovic al IX-lea, zis Ludovic cel Sfânt. Secolul al XIV-lea şi o mare parte din secolul al XV-lea au fost marcate de războaie şi conflicte, precum Războiul de o sută de ani, dar şi de epidemii şi frământări sociale, menţionează acelaşi site.

Această perioadă tulbure a fost încheiată odată cu înscăunarea lui Francisc I, în 1515 şi a emergenţei Renaşterii în Franţa. Autoritatea regală, pusă în discuţie pe durata războaielor religioase (1562-1598), a fost restaurată de Ludovic al XIII-lea, dar mai ales de Ludovic al XIV-lea, care a instaurat puterea absolută a regelui. Dinastia regală a fost înlăturată de revoluţia din 1789, odată cu răsturnarea regelui Ludovic al XVI-lea şi proclamarea Primei Republici, în 1792. În 1804, Napoleon a instaurat puterea imperială al cărei sfârşit, în 1815, a declanşat o perioadă dominată atât de încercările de restaurare a regalităţii, cât şi de revoluţii. Sfârşitul celui de-al Doilea Imperiu, în 1870, a marcat revenirea definitivă a regimului republican.

Franța, victorioasă după participarea la Primul Război Mondial

Participantă la Primul Război Mondial, Franţa, deşi în ruine, a ieşit victorioasă. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus ţării, însă, o perioadă întunecată, marcată de colaborarea dintre autorităţile franceze şi Germania nazistă. Mişcarea de Rezistenţă a contribuit la crearea unei noi clase politice, fiind cea care a organizat reconstrucţia ţării, pe durata celei de-a IV-a Republici. Totodată, a jucat un rol determinant şi sub cea de-a V-a Republică, marcată de revenirea pe scena publică şi la putere a generalului Charles de Gaulle. Franţa s-a confruntat până în anii '60, cu războaie de independenţă ale fostelor colonii şi cu decolonizarea. Războiul din Algeria a marcat sfârşitul celei de-a IV-a Republici, iar în 1958 o nouă Constituţie a proclamat cea de-a V-a Republică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News