EXCLUSIV  Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, 27 ianuarie. Marius Tudor, poveștile dureroase a doi supraviețuitori

Marius Tudor, consilier politic în PE, a relatat în exclusivitate pentru DC NEWS, cum va fi marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în Parlamentul European.

”Joi, 27 ianuarie, Parlamentul European organizează o reuniune plenară specială la Bruxelles cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a victimelor Holocaustului. Se va întâmpla la 77 de ani după ce lagărul de concentrare nazist de la Auschwitz a fost eliberat. Ceremonia va fi deschisă de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, urmat de Margot Friedländer, supraviețuitoare a Holocaustului. Ceilalți doi lideri ai instituțiilor europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, se vor adresa audienței, iar interludiul muzical va fi asigurat de chitaristul de etnie romă, Ferenc Snétberger.”, a declarat Marius Tudor, în exclusivitate pentru DC NEWS.

Marius Tudor: Holocaustul este și despre romi

"Din păcate anul acesta niciun supraviețuitor de etnie romă nu își va spune povestea și nu am înțeles de ce. Holocaustul este și despre romi. Genocidul romilor sau Holocaustul romilor, cunoscut și sub numele de Porajmos, a fost efortul Germaniei naziste și al aliaților săi din cel de-al Doilea Război Mondial de a comite epurare etnică și, în cele din urmă, genocid împotriva poporului rom din Europa în timpul Holocaustului. Sub Adolf Hitler, un decret suplimentar la Legile de la Nürnberg a fost emis la 26 noiembrie 1935, clasificând-i pe romi drept „dușmani ai statului bazat pe rasă”, plasându-i astfel în aceeași categorie cu evreii. Astfel, în anumite privințe, soarta poporului rom din Europa a fost paralelă cu cea a evreilor în Holocaustul evreiesc. Istoricii estimează că între 220.000 și 500.000 de romi au fost uciși de către germani și colaboratorii lor - 25% până la peste 50% din estimarea de 1 milion de romi în Europa la acea vreme.", a precizat Marius Tudor.

Poveștile a doi supraviețuitori romi, spuse în plenul Parlamentului European

Totuși, poveștile a doi supraviețuitori romi vor fi spuse în acest an în plenul Parlamentului European.

"După multă insistență și cu aportul bunăvoinței noului președinte al Parlamentului European, poveștile și numele celor doi supraviețuitori romi, Zilli Schmidt și Zoni Weisz, vor fi rostite de Roberta Metsola în plenul Parlamentului European.

I-am cunoscut pe amândoi, iar în 2020 am făcut tot posibilul ca Zoni Weisz să își spună povestea în Parlamentul European și și-a spus-o. Weisz a fost cel mai mare dintre cei patru copii ai lui Jacoba și John Weisz din Zutphen, Olanda. În mai 1944, naziștii au ordonat ca familia să fie deportată în lagărul de tranzit Westerbork împreună cu alți sinti și romi în timpul Porajmos. Zoni a fugit cu mătușa lui, dar au fost găsiți și arestați rapid. Au fost apoi deportați în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Restul familiei sale a fost trimis într-un tren de deportare la Auschwitz, dar un ofițer de poliție olandez și un membru al rezistenței olandeze l-a pus pe Weisz într-un tren separat care i-a permis să evadeze în cele din urmă la casa bunicului său pentru restul războiului. Mama și frații lui au fost uciși cu toții la Auschwitz, în timp ce tatăl său a fost ucis în tabăra Mittelbau-Dora.

După război, Weisz s-a întors la școală și a început să studieze horticultura în timpul unui stagiu la Het Loo Palace. După această pregătire, a efectuat doi ani de serviciu militar în Surinam. Ulterior, a lucrat la un comerciant de flori din Amsterdam și a studiat arhitectura peisajului și istoria artei. În 1958, a preluat această afacere și a devenit un florist binecunoscut și a fost inclus în Cartea Recordurilor pentru că a creat cel mai mare aranjament floral din lume. El a creat lucrări pentru familia regală olandeză, inclusiv aranjamente pentru inaugurarea reginei Beatrix și nunta prințului Willem-Alexander.

Povestea lui Zili Schmidt

Povestea lui Zili Schmidt, în vârstă de 97 de ani, este și mai dureroasă. Fiica sa, Gretel, ar fi avut 80 de ani dacă ar fi fost în viață astăzi, dar ”nu a crescut”. În tabără, fata a văzut hornurile crematoriului și a întrebat-o pe mama sa: ”Mamă, ard oameni acolo?”. Zilli i-a spus fiicei ei că acest lucru nu este adevărat: ”Nu, doar fac pâine”.

Fiica ei, ucisă la 4 ani

Zilli Schmidt are o singură fotografie cu fiica ei, Gretel, care a fost ucisă la vârsta de 4 ani. Viața lui Gretel s-a încheiat când avea patru ani și trei luni. Ucisă la 2 august 1944, în camerele de gazare din Auschwitz-Birkenau, la fel ca părinții lui Zilli, sora ei Guki și cei șase copii ai săi, când paramilitarii naziști SS au decis să lichideze așa-zisele familii de țigani. Numai în această noapte, SS-ul a ucis aproximativ 4.300 de oameni care țipau și plângeau. A fost unul dintre cele mai întunecate episoade din genocidul romilor, cunoscut sub numele de Porajmos.”, ne-a povestit Marius Tudor.

Vizită în lagărul de la Auschwitz

Marius Tudor a povestit și despre o vizită pe care a făcut-o în lagărul de la Auschwitz.

”În august 2016, am vizitat pentru prima dată lagărul morţii de la Auschwitz. Mi-a fost de ajuns doar o singură privire către bolta mare de la intrare ca să înţeleg că Dumnezeu a plâns mult, atunci când oameni creaţi de EL au exterminat alţi oameni creaţi tot de EL.

De la primul pas pe pământul care îşi plânge si acum suferinţa sufletelor ucise cu bestialitate, te cuprinde o tristeţe adâncă. Lacrimile încep să curgă şi nu se mai opresc. Prin miniaturi şi machete expuse în clădirile devenite muzeu pentru vizitatori, ţi se arată scene ale gazării, ale morţii, iar mintea începe să îţi proiecteze dureros iadul oamenilor nevinovaţi. Tone de păr smuls pe viu din capul femeilor sunt expuse ca o amintire puternică a masacrului comis de nazişti.

Nu trebuie să judecăm pe nimeni pentru cine sau ce sunt, iar dacă totuşi o facem datorită unor prejudecăţi alimentate de societatea în care trăim, ar fi bine să încercăm să ne punem în situaţia celor pe care îi judecăm şi să ne întrebăm cum ne-am simţi dacă am fi în locul lor. Aceasta trebuie să fie lecţia pe care trebuie să o învăţăm în urma uneia dintre cele mai întunecate epoci din istoria noastră. Amintirea ororilor din trecut trebuie să ne motiveze, să ne întărească să facem ce trebuie, să fim mai buni unii cu ceilalţi, aşa cum este Dumnezeu cu noi în fiecare zi.”, a conchis Marius Tudor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News