Pe 28 septembrie 2024, se sărbătorește Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie, un eveniment global care evidențiază importanța accesului liber la informații pentru o guvernare transparentă și responsabilă.
Tema de anul acesta, "Accesul convenţional la informaţie şi participarea în sectorul public", subliniază rolul esențial al accesului la informații în consolidarea procesului democratic și în asigurarea transparenței în activitatea instituțiilor publice.
În perioada 1-2 octombrie 2024, în capitala Ghanei, Accra, va avea loc o conferință organizată de guvernul ghanez, în colaborare cu UNESCO, pentru a marca această zi, transmite Agerpres.
Evenimentul va avea loc în format hibrid, cu participări atât fizice, cât și online, oferind posibilitatea unui dialog extins între oficiali guvernamentali, experți și reprezentanți ai societății civile din întreaga lume. Potrivit UNESCO, conferința va cuprinde sesiuni de consiliere, dezbateri și mese rotunde, toate orientate spre evidențierea celor mai recente tendințe și practici în ceea ce privește accesul la informații.
Scopul principal al conferinţei este de a oferi guvernelor şi societăţii civile o listă de bune practici pentru dreptul tradiţional la informare în sistemele organizaţionale şi în cultura diferitelor autorităţi publice.
Organizatorii doresc să sublinieze atât importanța politicilor de informare în cadrul instituțiilor guvernamentale, cât și rolul esențial al actorilor non-guvernamentali în asigurarea transparenței și coerenței în aplicarea acestor politici.
Ziua Internațională pentru Accesul Universal la Informație a fost stabilită oficial la 17 noiembrie 2015, în cadrul Conferinței Generale a UNESCO. În 2019, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care oficializează această zi la nivel global, desemnând UNESCO drept agenție-custode responsabilă de monitorizarea accesului la informație în întreaga lume, pentru ca statele să asigure "accesul public la informaţii şi protecţia libertăţilor fundamentale, în deplin acord cu legile naţionale şi cu acordurile internaţionale".
Astfel, trecând la "issues", un raport al Amnesty International din 2023 spune, în esență, următoarele:
"Președintele a refuzat să promulge o lege adoptată de parlament pentru interzicerea acuzațiilor de vrăjitorie. Un proiect de lege care ar înăspri sancțiunile împotriva persoanelor LGBTI a avansat în parlament. O parțială abolire a pedepsei cu moartea a fost revocată. Drepturile la libertatea de exprimare și la întruniri pașnice au continuat să fie amenințate, iar autoritățile au folosit forța excesivă pentru a dispersa protestele. Dreptul la sănătate al femeilor însărcinate a fost pus în pericol din cauza lipsei de acces la facilități medicale. Activiștii de mediu au condamnat poluarea generată de importurile de haine second-hand".
De asemenea, raportul Amnesty International mai arată că:
"Anul (n.r., 2023) a fost marcat de creșterea costului vieții și de inflația alimentară, pe fondul unei datorii naționale în creștere. În mai, Fondul Monetar Internațional a aprobat un program de trei ani în valoare de 3 miliarde USD pentru Ghana, cu o primă tranșă de 600 milioane USD. Restul sumei depindea de implementarea angajamentelor Ghanei de a-și restructura datoriile interne și externe, de a reduce cheltuielile și de a face ajustări fiscale, generând îngrijorări cu privire la posibilele efecte asupra drepturilor economice și sociale. Rata inflației a ajuns la 53,6% în ianuarie, dar a scăzut la 26,4% în noiembrie. În octombrie, Banca Mondială a clasat Ghana printre cele zece țări cu cea mai mare inflație alimentară".
FOTO: Agerpres
Mutilarea genitală a femeilor (FGM) a continuat să fie practicată, dar s-au înregistrat progrese în schimbarea atitudinilor. În aprilie, 15 foste „female circumcisers” din Wa au renunțat la FGM, iar liderii tradiționali din oraș au denunțat practica și s-au angajat să ajute la combaterea acesteia.
În 3 iulie 2023, Curtea Supremă din Tamale a condamnat două femei la 12 ani de închisoare pentru omor prin imprudență al unei femei de 90 de ani, acuzată de vrăjitorie în 2020. Pe 27 iulie, parlamentul a adoptat o lege care incriminează acuzațiile de vrăjitorie și impune desființarea „taberelor de vrăjitoare” pentru femeile acuzate, care au fost alungate sau au fugit din satele lor. În decembrie 2023, președintele a refuzat să semneze legea, invocând probleme procedurale (...)".
În 7 iulie 2023, parlamentul a aprobat în unanimitate proiectul de lege promovat încă din 2021, Promotion of Appropriate Sexual Rights and Family Values, în a doua lectură, aducându-l mai aproape de a deveni lege. Legea ar înăspri sancțiunile împotriva persoanelor LGBTI și ar introduce pedepse cu închisoarea pentru oricine își exprimă sprijinul sau „simpatia” față de persoanele LGBTI. Activiștii pentru drepturile LGBTI și-au exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța lor dacă proiectul va fi adoptat. În aceeași lună, Curtea Supremă a respins o contestație menită să blocheze parlamentul să adopte proiectul de lege.
Pe 25 iulie 2023, parlamentul a votat pentru eliminarea pedepsei cu moartea din Criminal and Other Offences Act (1960) și din Armed Forces Act (1962). Președintele a promulgat modificările luna următoare, acestea devenind lege. Totuși, în decembrie 2023, președintele a revocat modificările, invocând probleme procedurale. Constituția prevedea în continuare pedeapsa cu moartea pentru înaltă trădare.
Pe 7 martie 2023, în Ashaiman, armata a folosit forța excesivă, inclusiv lovirea și loviturile cu piciorul, în timp ce investiga uciderea unui coleg. În timpul operațiunii, Forțele Armate din Ghana au reținut 184 de persoane. Ministrul adjunct al apărării și-a cerut scuze că persoane nevinovate au fost implicate în operațiune. Comisia parlamentară pentru apărare și interne a declarat că a efectuat anchete, dar până la sfârșitul anului nu fusese publicat niciun raport".
Mai multe informații, pe site-ul Amnesty International.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu