Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, vor dezbate şi vota miercuri moţiunea de cenzură intitulată "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti".
Moțiunea de cenzură a fost semnată de 208 parlamentari, iniţiată de social-democraţi după ce, săptămâna trecută, Executivul şi-a angajat răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Moţiunea a fost citită luni în plenul reunit al Parlamentului de către deputatul PSD Daniel Suciu.
Potrivit Regulamentului Parlamentului, moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult cinci zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
"Conform evaluării noastre actuale, nu există numărul necesar de voturi, chiar dacă PSD este normal că încearcă să creeze această percepţie publică. Sigur că vom vedea, nu mai avem mult de aşteptat şi vom vedea ce se va întâmpla mâine, noi suntem pregătiţi pentru orice eventualitate. Căderea moţiunii înseamnă continuarea activităţii Guvernului şi ambiţia de a pune în practică toate măsurile benefice incluse în programul de guvernare. În cazul în care se va aduna numărul de voturi necesare pentru adoptarea moţiunii de cenzură, sigur că ne ducem spre anticipate", a declarat, marţi, prim-ministrul Ludovic Orban.
Liderul interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a afirmat că sunt suficiente voturi pentru a trece moţiunea de cenzură. "Avem suficiente voturi (pentru a trece moţiunea de cenzură - n.r.), înseamnă că avem mai mult de 233", a precizat, tot marţi, Marcel Ciolacu.
Pentru a trece moţiunea de cenzură este nevoie de voturile favorabile a 233 de parlamentari.
Iniţiatorii moţiunii de cenzură arată că Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă atât pentru că schimbarea sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, cât şi pentru că adoptarea acestor modificări s-a făcut în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere.Aceştia consideră că decizia de a modifica legislaţia electorală cu patru luni înainte de alegeri aruncă România la marginea Europei.
Conform Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă, după asumarea răspunderii, se depune moţiune de cenzură şi aceasta este adoptată. Dacă Executivul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu