Cum s-ar comporta românii dacă rușii ar intra în România?
Scriitorul Stelian Tănase a abordat o întrebare crucială în cartea „Zvonuri despre sfârșitul lumii”: Cum ar reacționa societatea românească în fața unei agresiuni militare rusești? Inspirat de contextul istoric și actual, Stelian Tănase explorează fragilitatea și reziliența valorilor și instituțiilor din România contemporană.
Realitatea din Ucraina l-a determinat să se întrebe dacă România ar putea rezista unui scenariu similar. În cartea sa, Stelian Tănase folosește ca punct de comparație perioada anilor ’40, când Armata Roșie a ocupat România, instaurând regimul comunist care a durat până în 1989.
„Am scris cartea „Zvonuri despre sfârșitul lumii”. Mi-am pus următoarea întrebare: „Cum s-ar comporta societatea românească azi dacă rușii ar intra în România cu armata lor? Cum ar rezista societatea românească?” Când am văzut că intră în Rusia, am crezut că rușii îl iau de guler pe Zelenksy și îl scot de guler și că așa se termină cu Ucraina. Și iată că astăzi Zelensky este neatins. Rușii nu pot obliga poporul ucrainean să capituleze. Ucrainenii vor lupta până la ultimul om pentru a-și apăra țara.
M-am întrebat cum s-ar comporta românii în această situație. Și am venit cu răspunsul în cartea „Zvonuri despre sfârșitul lumii”. Și cum puteam să fac asta? Descriind o situație asemănătoare - adică anii 40, când Armata Roșie a intrat în România și a stat aici până în 1958 și a instaurat regimul comunist care a rezistat până în 1989. România de astăzi este mai articulată? Are instituții mai puternice? Sistemul nostru de valori este mai puternic? Mai bun? Mai articulat? Cum vom rezista unei asemenea agresiuni?”, a zis Stelian Tănase.
„După 35 de ani de la căderea regimului comunist, România este capabilă să opună rezistență? Este capabilă să-și apere copiii? Familiile? Valorile? Sau va capitula imediat? Sau... atenție... vom avea mari părți ale populației care se vor da cu rușii?”, a mai zis scriitorul.
Cartea „Zvonuri despre sfârșitul lumii” invită la o reflecție profundă asupra trecutului și prezentului, oferind un prilej de introspecție pentru societatea românească.
„Cu talentul său inegalabil, autorul descrie fapte de zi cu zi, viața cotidiană. Sinucideri și crime care au cutremurat Bucureștiul, drame sentimentale, intrigi de tot felul și violențe ale bandelor de gangsteri care seamănă haosul, teroarea și panica. „Istoria mică”, așa cum se spune. Doar în fundal regăsim marile evenimente: lovitura de palat de la 23 august 1944, intrarea Armatei Roșii, armistițiul de la Moscova, conferințele de la Ialta și Potsdam… Și, firește, „granzii” epocii: Iosif Vissarionovici Stalin, Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill, regele Mihai, Harry Truman. Îi întâlnim și pe „semizeii” autohtoni: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, dr. Petru Groza, Lucrețiu Pătrășcanu. Dar și pe Mihail Sebastian, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, George Enescu, Sergiu Malagamba…
Sub ochii cititorului se perindă saloane de dans, grădini de vară, restaurante, mahalale – Colentina, Grivița, Ferentari, Bellu. Sunt descrise cinematografele, teatrele, piețele Matache Măcelaru, Filantropia și Obor. Vin la rând magazinele de stofe și de bijuterii, cafenelele Corso, Capșa, Athenée Palace. Sediile ambasadelor, ministerelor și partidelor, ale tribunalelor și secțiilor de poliție. Hipodromul Băneasa și cursele de cai, Palatul Regal, vilele elitei bucureștene. Apoi sunt medicii de cartier, prostituatele din Crucea de Piatră, comersanții, dizeurii la modă, fanții de mahala, toți forfotind în paginile îngălbenite din presa timpului. La bariera acestui oraș cu toate ale lui apare Krasnaia Armia, cu soldați desculți, cocoțați adesea pe tancuri Sherman, Made in USA. Așa începe ocupația sovietică.
*
Confidențial. Misiunea Statelor Unite, București. „Poporul român caută o cale de scăpare, dar până acum nu se întrezărește nici cea mai palidă nădejde în afară de un al treilea război mondial. Discuții în legătură cu posibilitatea unui nou război se aud din ce în ce mai des și nu poate fi o altă explicație decât că, oricât de cumplit ar fi pentru România, masa poporului îl dorește. Zvonurile pieței cum că ar fi început războiul sunt ceva obișnuit; zvonuri care se răspândesc rapid sunt primite cu satisfacție de cei care le cred. […] Majoritatea pare resemnată la gândul războiului și, în pofida tuturor încercărilor făcute în lume pentru o pace de durată, așteaptă declanșarea acestuia”, notează Ray Melbourne, diplomat american de la ambasada din București, într-un raport către Departamentul de Stat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Anca Murgoci